Serban Constantinescu
1. Credinta este o privire Ioan 3:14-16
2. Credinta este odihna Evrei 4:11
3. Credinta este primire. Ioan 1:12
5. Credinta este o atingere Luca 8;43-48
6. Credinta este incredere neclintita Evrei 11: si 31
7. Credinta este o taina 1 Timotei 3:9
8. Credinta este ascultare de adevar (1 Petru 1;220
9. Credinta inseamna actiune Ioan 6:47
10. Credinta este o lupta.
(Daniel Branzai – dupa o predica auzita la radio)
Privita prin prisma Noului testament , cartea Rut este o ilustrare a unui adevar profetic, spiritual si national aplicat poporului Israel. Acest adevar est enuntat de autorul epistolei catre Romani in pasajul din capitolele 9 la 11. Ca simbol profetic, cartea lui Rut nu poate fi inteleasa deplin decat daca patrundem explicatia data in Noul Testametn de apostolul Pavel.
Pe scurt, soarta poporului ales al lui Dumnezeu nu implica numai privilegii, ci si responsabilitati. Atunci cand cei din poporul ales traiesc in neascultare, Dumnezeu aduce asupra lor nuiaua pedepsei. Lucrul acesta a fost anuntat clar si limpede in Deuteronom 28. daca textul de acolo vi se pare prea tare, uitati-va la soarta evreilor in ultimii doua mii de ani. Dumnezeu se poarta aspru cu ei, ca un parinte preocupat de caracterul copiilor Sai (Evrei 12:7-11).
Necredinta si neascultarea lor le-a atras pedeapsa sub care traiesc astazi. Dumnezeu le-a lasat insa o <ramasita>, care priveste cu gelozie (Rom. 11:11,14) la lucrarea pe care o face Dumnezeu cu neamurile in vremea Bisericii. <Alunecarea lor> a facut cu putinta acum <mantuirea Neamurilor> care au fost <altoite> in radacina straveche>. Dumnezeu rodeste acum mantuirea popoarelor din toata lumea si o va continua cu o rodire si mai mare cand evreii se vor intoarce ei insisi la Dumnezeu (Romani 11:12).
Ce legatura au toate acestea cu cartea Rut?
Priviti mai cu atentie si veti vedea. Cartea debuteaza cu o perioada de seceta venita ca pedeapsa asupra Israelului neascultator. Incercand sa scape de aceasta pedeapsa, o familie de israeliti fug sa supravietuiasca in Moab, ligheanul in care se spala Dumnzeu (<Moab este ligheanul in care Ma spal> Psalmi 60:8; 108:9), un loc al necuratiilor.
In aceasta tara, baietii familiei se casatoresc, dar nu au copii. Necredinta ii face sterpi. Dumnezeu nu-i binecuvinteaza. mai mult, fuga lor vinovata este pedepsita de Dumnezeu cu moartea. Singura care se intoarce in Israel este Naomi (cea placuta), devenita intre timp Mara (amaraciune). Alaturi de Naomi se afla … Rut, o femeie “dintre Neamuri”, ramasa vaduva, fara bani cu care sa-si cumpere ceva de mancare, fara protectie si fara nici un viitor. Rut este din acest moment o metafora pentru Biserica venita sa se bucure de binecuvantarile Dumnezeului evreilor si chiar sa le trezeasca gelozia. careta este o demonstratie a acestui adevar, iar sfarsitul ei este o binecuvanatere mesianica implinita cu varf si indesat in vremea Bisericii:
“Binecuvantat sa fie Domnul, care nu te-a lasat lipsita azi de un barbat cu drept de rascumparare, si al carui nume va fi laudat in Israel!” (Rut 4:14).
Rascumparatorul lui Rut este strabunicul lui David din care a venit, dupa trup, Rascumparatorul tuturor celor ce se afla astazi in Biserica. In fata acestor simetrii profetice, nu putem sa ne oprim sa exclamam impreuna cu Pavel:
“Fiindca Dumnezeu a inchis pe toti oamenii in neascultare, ca sa aiba indurare de toti. O, adancul bogatiei, intelepciunii si stiintei lui Dumnezeu! Cat de nepatrunse sunt judecatile Lui, si cat de neantelese sunt caile Lui! si in adevar, “cine a cunoscut gandul Domnului? Sau cine a fost sfetnicul Lui? Cine I-a dat ceva intai, ca sa aiba de primit inapoi?” Din El, prin El, si pentru El sunt toate lucrurile. A Lui sa fie slava in veci! Amin”. (Rom. 11:32-36).
Departe de a fi o predica, aceasta scurta meditatie s-ar putea transforma intr-una despre “Pozitia si privilegiile femeilor in Biserica crestina”. Exista cateva pasaje, aparent neimportante, care ne vorbesc despre prezenta si activitatea femeilor in grupul care L-au urmat pe Domnul Isus prin Israel.
Matei 27:55 Acolo erau si multe femei, care priveau de departe; ele urmasera pe Isus din Galilea, ca sa-I slujeasca.
Marcu 15:40 Acolo erau si niste femei, care priveau de departe. Printre ele era Maria Magdalina, Maria, mama lui Iacov cel mic si a lui Iose, si Salome,
Marcu 15:41 care, pe cand era El in Galilea mergeau dupa El si-I slujeau, si multe alte femei, care se suisera impreunã cu El in Ierusalim.
Luca 8:3 Ioana, nevasta lui Cuza, ispravnicul lui Irod, Susana, ºi multe altele, care-L ajutau cu ce aveau.
M-am gandit la cateva lucruri care sunt implicate in prezenta acestor femei.
1. Gata de slujire
Si femeile Il pot sluji pe Domnul Isus. Adesea, barbatii bisericilor crestine exclud prezenta femeilor din activitatea femeilor. Ele nu pot fi “lucratori” pentru Christos. Realitatea Noului Testament a fost alta. Epistolele adauga nuemle altor femei care au fost partase la lucrarea crestina: Fivi, Evodia si Sintichia, cele din Romani 16, etc.
2. Nechemate, dar prezente.
Nu gasim nicaieri ca Domnul isus le-ar fi chemat pe femei sa mearga dupa El (ca in cazul ucenicilor). Asta nu le-a impiedicat sa o faca. femeile au propensitate pentru voluntariat. Sia stazi, in activitatile misionare de tineret, numarul fetelor depaseste de regula numarul baietilor. Este o observatie valabila si in prezenta la casa Domnului …
3. Ne-pretuite, dar strict necesare.
Fara indoiala ca grupul de barbati care L-au insotit pe Domnul Isus in calatoriile lor nu s-ar fi descurcat (asemenea tuturor barbatilor din istorie) fara ajutorul pe care l-au oferit femeile de atunci si de acolo.
4. O prezenta tacuta, dar graitoare
Una din cele mai importante contributii ale femeilor de atunci a fost in spulberarea “ereziei degradante” a celor care au cautat mereu sa-l aseze pe Isus in categoria “filosofilor” de teapa lui Spcrates si Plato, ai caror ucenici erau “homosexuali”. Invinuirea aceasta continua sa iasa la suprafata in unele filme contemporane. “Sfintele femei” din Evanghelie (printre care si “Suzana, nevasta lui Cuza, ispravnicul lui Irod) n-ar fi participat la o asemenea viata comunitara!
5. Nehirotonisite, dar neobosite.
Nimic nu a ridicat atunci si de-a lungul secolelor nivelul acceptarii si pretuirii femeii in societate si familie ca atitudinea si invatatura Domnului Isus. Cu toate acestea, Fiul lui Dumnezeu a respectat pozitia si tiparul randuit de Dumnezeu Creatorul in relatia dintre barbat si femeie. Desi ar fi putut foarte usor sa o faca, desi a avut multe femei deosebit de competente in anjurajul Sau, Domnul isus n-a “hirotonisit”, adica n-a “pus deoparte pentru autoritate si slujire in Biserica”, pe nici una din ele. Nici macar pe propria Sa mama, Maria!
Cultul desantat al “Mariei pururea fecioara” a aparut mult mai tarziu ca o influenta a religiilor pagane din Egipt si din Babilon.
Va las vou placerea de a prelucra aceasta meditatie, Daniel Branzai
Scripture: Romans 14:10 says, “Why do you judge your brother? Or why do you look down on your brother? For we will all stand before God’s judgment seat.” Verse 12 says, “Each of us will give an account of himself to God.”
What is God going to say to you and me about us when we face Him on that day He has been planning for us? Are you a loving, non-judgmental coach? It is easy for us to stand on the sideline and criticize individual players who are doing all the work for you and their team. The pressures they face on the field are often overlooked by zealous coaches (we’ve seen them across the pitch and in the mirror). They insist it must be their way or the highway.
You may not think so, but your players are killing themselves for you, and one word of discouragement can cause players to tune out of their role and tune on to thinking some pretty harsh things about you, rather than focusing on the match. If players are serving you and their team members but you’re cutting them apart, you may be interfering with God’s work in their lives. Kind words of encouragement go further than useless words of criticism or poorly ill timed words.
There were times in my coaching, that I was very hard on my players from the sideline in many games. I was encouraging, but demanding as well. I sent mixed signals, causing mixed emotions on and off the field. I wish I had not coached that way and could erase any damages I caused just to win a game when I could have helped save a life! It confused my players too much. I should have left a lot of my verbal demands on the practice field, where we, as coaches, need to better sort out the game plan so they could play creatively on their own. They saw me loving them with the passion of the game and killing their creative abilities because I was too strict and wanted a win.
Imagine a God who would kill your creativity to serve Him! It’s not in His match plans. I believe my teams could have won more games had I not sent mixed signals. When I give my account to the Lord, I hope He takes it easy on me. I’ll just have to be prepared and grit my teeth for the blow. I’m trusting God to be more loving to me than I was to my players.
It’s Satan’s job to try to cause you to get angry and be a complaining and critical coach. Don’t help Satan do his job! Satan is the enemy, not your players. You need to fight him, not join him. Imagine the amount of time we’ve spent in the past criticizing our team in our thinking and actions. That energy, used positively, could have been put to work in unifying them, winning more matches and changing their hearts for Christ and seeing you as a big time person on Christ’s Team. When you make critical judgments about your players, six things immediately happen to you (based on biblical principles):
1. You temporarily lose your fellowship with God.
2. You show your pride against God.
3. You show your insecurity by not trusting God through love.
4. You’re held accountable and judged by God.
5. You harm a bonding process between you and your players.
6. You break God’s heart and the hearts of your players.
What’s your next step when you see your team killing themselves in the match?
Paul Banta
President of GSM International
www.GlobalSoccerMinistries.org
(Bonda Vasile)
Iona 1 : 3 – 16
Aflati in situatii critice , uneori copiii Domnului iau lectii de la necrestini, in loc sa fie invers. Lectiile luate de profetul Iona de la pagani uneori le-am luat si noi !
Lectia 1 . Chemarea la rugaciune v.5 – 6
Cine trebuia sa gestioneze d.p.d.v .spiritual situatia ? Au facut-o paganii , ca robul Domnului dormea somnul nepasarii . Nu acelasi lucru s-a intamplat cu Pavel in F. Ap. 27 .21–36.
Lectia 2. Responsabilitatea pt cauza furtunii v.7
Cine trebuia sa-si asume responsabilitatea pt care Domnul a starnit pe neasteptate o furtuna napraznica? Paganii ajutati de Dumnezeu gasesc raspunsul v.7 b. Adevaratii slujitori ai Domnului isi asuma responsabilitatea pt greselile pe care le fac . Prov .27.13
Lectia 3. Teama de Dumnezeu v.9-10
Iona , profetul lui Dumnezeu , le spune ca se teme de Domnul dar in realitate el nu a facut-o ci paganii . Ei se mirara de ceea ce a fost in stare ,,profetul temator de Dumnezeu ” , cu siguranta ca ei nu ar fi facut asa ceva ! In esenta Teama de Dumnezeu consta in a recunoaste Autoritatea Sa , a respecta-o si a te supune in ascultare Ei . Ecles. 12. 13-14
Lectia 4. Alegerile v. 11 – 15
Profetul alege moartea in locul pocaintei iar paganii aleg sa-si pastreze o constiinta curata si sa-L recunoasca pe Dumnezeu ca Suveran . v 12 si 14 . Slujitorii Domnului aleg ca Iov in c.42 . 6 si ca Pavel in F. Ap 24. 16
Lectia 5 . Juruintele v 16
Paganii in final aduc o jertfa Domnului si-I fac juruinte in urma carora ei dobandesc o noua relatie cu Dumnezeul cel Viu , Adevarat si Suveran . Profetul o va face mai tarziu in alte circumstante datorite indurarii lui Dumnezeu , care i-a dat o noua sansa . c.2 . 9
Noi copiii Domnului suntem chemati sa fim in circumstante dificile sare si lumina pt cei necredinciosi , ca sa nu ajungem ca Iona , caruia paganii i-au dau lectii pe care avea el obligatia sa le dea lor .Nu facem cinste Domnului ! NOI suntem copiii Domnului NU ei ! Domnul Isus sa ne ajute ! Amin.
In limbajul current romanesc, cuvantul “cina” inseamna “masa de seara”. Noul Testament descrie mai multe cine si fiecare dintre ele isi are o semnificatie spirituala aparte. Vom arunca o scurta privire asupra a sapte dintre cinele mentionate;
a. Cina chemarii la vestirea evangheliei (Luca 14:15-24
In aceasta “pilda” sau parabola spusa de Domnul Isus Cristos aflam ca Dumnezeu a oferit “o cina mare” si a poruncit slujitorilor Lui sa invite la cina pe multi, cu cuvintele: “Veniti, caci toate sunt gata!”. Multi dintre cei invitati au gasit pretexte pentru a nu raspunde chemarii, de aceea, stapanul a poruncit sa se adreseze invitatia celor saraci, ciungi, orbi si schiopi si apoi sa marga la drumuri si garduri si sa-I determine pe cei gasiti sa intre. “ca sa se umple casa de ospat”.
Binecuvantati sunt cei ce raspund pozitiv chemarii evangheliei. Este un raspuns care nu se bazeaza pe criteriul meritelor personale, ci pe criteriul bunavointei lui Dumnezeu, in har. Cei fara putere, vinovati si pierduti se pot bizui pe meritele Domnului Isus, Inlocuitorul pe Cruce al pacatosilor si dand crezare evangheliei, vestii bune ca Domnul Isus este Mantuitorul – cred in El, au iertarea pacatelor si viata noua cu El. la ospatul partasiei cu El.
Asa cum sunt, eu, Doamne , vin,
Caci pentru mine ai murit.
Fiindca imi zic sa vin, eu vin
Mantuitorule, eu vin,
b. “Cina” partasiei spirituale cu Domnul Isus (Apoc; 3:20).
Textul din Apocalipsa 3:20 descrie o “cina” de care Domnul nostru doreste sa Citeşte mai departe »
(Bonda Vasile)
Maleahi
I. Atitudinea de dispret c.1. v. 12 – 13a
O sora ii spuse sotului inainte de a merge la Biserica : pune ceva bani in plicul de darnicie pt ,,amaratul ala de pastor “. A da si acolo ca trebuie sa dai ceva sa nu te faci de rusine la adunarea generala intr-o atitudine de dispret e un prim pacat condamnat de Biblie . In contrast : Colos .3. 23 , 2 Cor . 8 .12 si 9. 7
II. Nerespectarea calitatii c. 1 .13 , 14
A aduce darnicie din ce ai furat , inselat sau nedreptatit pe aproapele tau este o dovada ca nu te temi de ,, Domnul Ostirilor “ al carui Nume este infricosat printre neamuri . c. 1 . 14 . Voia lui Dumnezeu este : 2 Cor 8 .21 , Efes . 4 .28
III. Darnicia haotica c. 3 . 8 – 10
Haosul in darnicie ne lipseste de binecuvantarile lui Dumnezeu promise celui care respecta atat procentul hotarat in inima lui cat si frecventa darniciei . 2 Cor .8.3 ; 9.5-7 Evrei 13.16
Domnul Dumnezeu sa ne dea intelepciunea in darnicie , ca pe EL nimeni nu L-a intrecut in darnicie si la nimeni nu a ramas dator . Amin
Serban Constantinescu-26 06 2008
Efeseni 4:12-15
….pentru desavarsirea sfintilor, in vederea lucrarii de slujire,, pentru zidirea trupului lui Cristos, pana vom ajunge toti la unirea credintei si a cunostintei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare. la inaltimea staturii plinatatii lui Cristos; ca sa nu mai fim copii, plutind incoace si incolo, purtati de orice vant de invatatura prin viclemia oamenilor si prin siretenia lor in mijlocele de amagire: ci credinciosi adevarului in dragoste, sa crestm in toate privintele, ca sa ajungem la Cel ce este Capul: Cristos.”
Textul ciatat din Efeseni 4, vorbeste despre maturizarea spirituala. Biblia invata ca viata crestina este o viata de crestere spirituala. Stagnarea denota fie lipsa vietii, fie boala spirituala. In viata crestinilor exista diferite stadii de crestere. Conditia de copil reprezinta o conditie fiziologica normala, numai pentru cei nascuti de curand. In epistola 1 Ioan sunt specificate trei stadii de crestere: copii, tineri si parinti. Un copil al lui Dumnezeu care experimenteaza o viata duhovniceasca normala, creste; Imaturitatea spirituala prelungita reprezinta o conditie patologica.
I. Dar care sunt mijloacele de crestere ale credinciosilor?
Sunt mijloace folosite in viata lor personala. Dupa cum in viata fizica crestem hranindu-ne. sorbind aer curat si facand exerctii fizice, tot asa, crestem atunci cand ne hranim cu Cuvantul Scripturii, cand respiram aerul curat al dragostei lui Dumnezeu de la Golgota. cand lucram cu rugaciune ca sa facem voia lui Dumnezeu. Dar, afara de viata personala, cresterea este asigurata de vietuirea impreuna a credinciosilor, in manifestarea vitalitatii bisericilor sau a adunarilor locale: centraliatea Domnului Isus Cristos, autoritatea Scripturii, lucrarea Duhului Sfant in viata unei adunari locale,supunerea reciproca a credinciosilor unii fata de altii, iata mijloace si conditii prin care credinciosii pot creste.
II. Cum se masoara maturizarea?
V. 13 foloseste expresia “pana veti ajunge toti la starea de om mare. la inaltimea plinatatii lui Cristos”.. Cresterea spirituala este crestere in asemanarea cu Domnul Isus Cristos.” Doctrina care uneste pe credinciosi este invatatura deplinei suficiente a lui Cristos, in viata personala si in viata comunitatii sfinte in care ne-a pus Dumnezeu
V. 15 devaluie coordonatele vietii de crestere a credinciosului, a unei biserici locale: “ci credinciosi adevarului, in dragoste, sa crestem in toate privintele”. Putem distinge trei coordoante: Credinciosi = fiind practicanti ai credintei (ai acele credinte a carei Capetenie si Desavarsire este Domnul Isus Cristos (Evrei 12:2);
adevarul – nu este teorie despre adevar, ci este Adevarul – Cristos, aflat, crezut, trait si vestit;
dragostea care caracterizeaza cresterea spirituala este dragostea Lui, care genereaza, activeaza si promoveaza dragostea noastra. Ea ne face sa cantam: “M-a biruit, Isuse-a Ta iubire Acuma poti cu orice sa ma legi!”.
III. Dar cum este cresterea spirituala potrivit chipului slavit al lui Cristos?
Este o crestere
-echilibrata, dezvaluind frumusetea caracterului crestin. Este o crestere
-activa pentru ca, un caracter crestin nu este doar frumos ci si
-harnic:
-harnic in adorarea lui Dumnezeu,
-harnic in slujirea lui Dumnezeu si a fratilor si
-in vestirea evangheliei la cei nemantuiti, -harnic in cea mai aleasa partasie:
-cu Intreit Unicul Dumnezeu,
-cu credincisii care Il iubesc pe Domnul Isus Cristos.
