COMMITMENT ON TRIAL

 (John MacArthur jr.)

JEREMIAH 35:1-11

Introduction: If you were pressed to compromise your convictions or the commitments you have made to God would you have the courage to stand by those commitments and your convictions? Dan Yeary in “Proclaim” speaks of those who make commitments that are only half commitments. He states, “‘Half commitment’ is spouting pious words about submission while resisting all authority. ‘Half commitment’ is justifying everything you want to do because, if you were God, you would let you do it. In Jeremiah, we read of a people who when tested stood by a commandment given and a commitment made by an ancestor over 250 years before they were even born. They provide an example for us who claim to be committed to Christ and His Word.

I. The History of the Rechabites

A. Jeremiah 35:2 “Go to the house of the Rechabites, speak to them, and bring them into the house of the LORD, into one of the chambers, and give them wine to drink.”

B. Rechabites — These Rechabites were the descendants Jonadab, the son of Rechab, who was descended from Hemath, a Kenite (of Cain), and

Inima lui Ieremia

Inima – CENTRU DE COMANDĂ

Cartea de referinţă: Ieremia

Oamenii au / dețin în inimă cele mai adânci emoţii, dorinţe, pasiuni (vicii), valori (comori materiale, referitoare la sine, reputaţie etc.): 31:20; 38:4; 48:29, 36; 49:16; 51:46

Oamenii urmează pornirile inimii lor: 3:17; 5:23; 7:24; 9:14; 11:8; 13:10; 18:2; 20:9; 22:17; 23:17

Oamenii îşi pot ascunde (relativ) adevăratele intenţii ale inimii: 3:10;

Oamenii construiesc „realităţi virtuale”, aud proorocii şi văd mesageri cereşti (halucinaţii), datorită tendințelor / expectațiilor inimii: 14:14; 23:16, 26

Oamenii au o inimă de o răutate fără leac: 17:9

Inima trebuie curăţită, tăiată împrejur pentru a nu rămîne sub incidenţa pedepsei lui Dumnezeu şi pentru a fi mântuită: 4:4, 14

Inima nu poate fi transformată, ci doar înlocuită: 24:7; 31:33; 31:39; 32:40

Se poate primi o inimă nouă? Da : 29:13

În Biblie, Inima este centrul deciziei finale, valorii ultime, motivației profunde (latura motivational-afectiiva. Mintea, gandirea are rol instrumental. Motivatia, pasiunea, dorinta pune mintea / gandirea in miscare : Eccl 1:13 Mi-am pus inima să cercetez şi să adîncesc cu înţelepciune tot ce se întîmplă supt ceruri: iată o îndeletnicire plină de trudă, la care supune Dumnezeu pe fiii oamenilor.
Eccl 1:17 Mi-am pus inima să cunosc înţelepciunea, şi să cunosc prostia şi nebunia. Dar am înţeles că şi aceasta este goană după vînt.).

Imparatul imprevizibil

Text: Ieremia 22:24,30; Mat. 1:1-12-18

Introducere: Exista relatii numerice ca aceasta succesiune de trei grupe de paisprezece neamuri, care contin mesaje cifrate destinate doar celor dispusi sa caute su sa gaseasca diamante ascunse de ochii multimilor.

Textul din primul capitol al evangheliei lui Matei este scris in mod deosebit evreilor.  Acestia stiau ca exista o mare prblema cu dinastia davidica si ca Dumnezeu a suprimat dreptul la tron al descendentilor acestei familii pe linia lui Iehonia, amintit de Matei in versetul 12. Care este explicatia?
Pe de o parte:

I. Este clar ca Iohonia a fost blestemat. Ieremia 22:24 si 30 fac foarte clar acest lucru.

II Este la fel de clar ca Iehonia apare in cartea neamului lui Christos. Matei o arata foarte clar in primul sau capitol.

Explicatia este in succesiunile seriior de paisprezece!

Iat-o! De fapt avem de a face nu cu o serie de trei grupe de paisprezece, ci cu o serie de trei grupe compuse de 2×7. in simbolistica numerelor ebraice, este parca Matei ar vrea sa spuna:
“inainte de vremea monarhiei au fost si iar au fost (7 plus 7) niste generatii. (De la Avraam pana la David)
in vremea monarhieie au fost si iar au fost, niste generatii (De la David pana la stramutarea in Babilon)
in vremea de dupa captivitatea babiloneana, dupa vremea monarhiei, au fost si iar au fost niste generatii (de la stramutarea in Babilon pana la Christos).

“Iar nasterea lui Isus Christos a fost asa …” (Mat. 1:18).
Destinata sa accentueze aparitia lui Isus Christos ca imparat al lui Israel, Evanghelia lui Matei incepe prin a atrage atentia evreilor asupra unui paradox imposibil de rezolvat omeneste. Iohonia a fost blestemat si de la plecarea in robie, Israelul n-a mai avut imparat. Dumnezeu s-a tinut de cuvant si nici un urmas al liniei davidice n-a mai urcat pe tronul de la Ierusalim.

A trebuit sa vie samanta dumnezeiasca in fecioara Maria. Iosif n-a avut nimic de a face cu nasterea lui Christos. Daca s-ar fi nascut din Iosif, Isus ar fi fost sub blestemul aplicat asupra urmasilor lui Iehonia. Fiind fiu al lui Dumnezeu, numai Isus poate relua dreptul la tron, si poate reaseza monarhia.
Succesiunea de trei serii de cate paisprezece (2×7) ne vorbeste asa:

“Inainte de monarhie au fost niste generatii, in timpul monarhiei au fost alte generatii. Dupa decadenta si pacatuirea imparatilor, familia regala a intret sub blestem. Dupa intoarcerea din robia babiloneana, pana astazi chiar, Israelul nu mai are descendenti ai lui David cu drept la tron. Singurul care poate prelua aceasta demnitate este Christos, nascut din Maria, dar fara sa fie fiul lui Iosif! Numai El poate prelua domnia care “va fi pe umarul Lui!”

Slavit sa fie acest imparat vesnic! Pe El nu L-au primit evreii! Pe El L-a primit acum Biserica si tot pe El il va primi natiunea aleasa si tot pamantul la revenirea Lui in slava!