Text: 1 Corinteni 15:1-11
Introducere: Biserica din Corint traia in neorinduiala. Etica lor era necorespunzatoare si pacatul domnea in viata adunarii. Radacina raului era insa de natura teologica. Un grup din adunare, sub influenta stoicilor greci si a saducheilor evrei, raspindisera invatatura ca nu va fi o inviere a mortilor (v. 12). „n acest context, capitolul 15 al epistolei este un mic tratat de apologie crestina: Pavel apara credinta crestina in invierea trupeasca a celor credinciosi. Prima parte a capitolului este o apologie a invierii lui Hristos. Pe aceasta temelie, apostolul va cladi apoi apararea invataturii despre invierea noastra in trupuri de slava: „Iar daca se propovaduieste ca Hristos a inviat din morti, cum zic unii dintre voi, ca nu este o inviere a mortilor?” Oprindu-ne la acest Paste la prima parte a capitolului, sa vedem impreuna care sint argumentele apostului in favoarea invierii lui Hristos.
(I.) Importanta unei credinte corecte. (v. 1-2).
Cine nu crede tutol, nu crede suficient. Nu se poate sa fii crestin fara sa crezi in inviere! „…altfel degeaba ati crezut”.
(II.) Importanta profetiilor. (v.3-4)
Invierea Domnului Isus fusese vestita in Scripturi (Ps. 22; Isaia 53:10-11).
(III.) Importanta aratarilor de dupa inviere. (v. 5-10)
Lantul de aparitii este o scara a argumentelor.
a. „lui Petru” – ca unuia care s-a lepadat.
b. „celor doisprezece” – ca unora care au pecetluit apoi cu moartea marturia despre invierea Lui. Transformarea unor fricosi in martiri nu poate fi explicata decit prin marturia invierii.
c. „la peste cinci sute de frati deoadata, dintre care cei mai multi sint inca in viata” – ca unora care pot fi inca intrebati personal. Exista parerea ca marturia ucenicilor a fost doar un produs al halucinatilor.
Ei l-au vazut pentru ca „au vrut foarte mult” sa-L vada. Criticii spun ca totul a inceput de la niste femei isterice si s-a intins apoi la intreg grupul ucenicilor. Pavel aduce insa acest argument al aratarii la mai mult de cinci sute deodata. Nu exista astfel de halucinatii colective. Biblia spune ca totul sa fie sprijinit pe marturia „a doi sau trei martori”. Dumnezeu da pe deasupra si are nu doi sau trei, nici macar doisprezece, ci mai mult de cinci sute. Care tribunal din lume ar indrazni sa nege marturia unanima a unui numar atit de mare de oameni?
d. „s-a aratat lui Iacov” – ca unui sceptic cinic. Acesta nu este nici Iacov cel mic si nici fratele lui Ioan. Este vorba despre Iacov, fratele Domnului. Omul acesta nu a rcrezut in Domnul Isus in timpul vietii Lui. El l-a batjocorit pentru pretentia Lui de a fi Mesia! (Ioan 7:3-8). Iacov inlatura teoria despre halucinatie. El nu era predispus la asa ceva. Pozitia lui Iacov in Biserica primara este pentru Pavel un argument foarte puternic in favoarea invierii.
e. „ca unei stirpituri, mi s-a aratat si mie” – ca unui impotrivitor inrait. Pavel persecuta Biserica si era ultima persoana din lume care ar fi acceptat crestinismul si invierea Domnului.
Incheiere: Un scotian tinar care se intorsese de la facultate cu capul plin si cu inima goala pleca in ziua de Paste cu tatal sau spre biserica din sat. Hotarit sa inceapa o discutie serioasa despre „iluziile crestinismului” si lipsa lui de actualitate, fiul intreaba: „Tata, la urma urmei de unde sti ca acest Isus chiar a inviat din morti?” Raspunsul a venit limpede si a curmat luminos discutia, lasindu-l pe cel tinar fara glas: „Cum sa nu stiu fiule ca a inviat? Am stat doar de vorba cu El in dimineata asta”.