,,Tu ești Fiul Meu, astăzi Te-am născut“

Au existat vreodată cuvinte mai mari ca acestea? Au fost vreodată scrise cuvinte mai paradoxale ca acestea? Există ceva mai neașteptat ca această declarație, aparent lipsită de sens, a lui Dumnezeu?

Hai că prima jumătate a expresiei ,,Tu ești Fiul Meu“ este o declarație pe care o putem parcă pricepe. Deși … cum să aibe Tatăl un Fiu fără a avea nevastă?

Mintea noastră se îndoaie însă și priceperea se blocheaz când este să pătrundem sensul celeilalte jumătăți a declarației: ,,Astăzi Te-am născut!“ Ea o scoate cu totul din scenă pe fecioara Maria, iar acel ,,astăzi“ marchază parcă o datare imposibil de acceptat pentru existența eternă a Fiului lui Dumnezeu !!!

Oricum am întoarce-o, pe oricare parte am privi-o, declarația pare sămânța sau izvorul unei erezii.

,,Tu ești Fiul Meu! Astăzi te-am născut“.

Dacă un teolog ar fi zis-o, ne-am fi năpustit toți asupra lui ca să-i astupăm gura. Dar când Cel care o spune este Dumnezeu însuși … ce să mai pricepi?

Ravi Zaharia a predicat în Decembrie 2014, în debutul sezonului consacrat Nașterii, o predică proclamație cu titlul: ,,Loud and Clear“. În ea, el a spus că este cazul să spunem răspicat lumii că, dincolo de siropoasele imagini de Crăciun, Dumnezeu ne-a făcut cunoscut ,,Evanimetul“ care a marcat o schimbare de paradigmă: întruparea Fiului. Toate evenimentele dinainte au condus la acest Eveniment unic și tot ce durează după el sunt doar consecințe ale Marelui Evaniment: Dumnezeu  intrat personal în istorie!

Este interesant că această afirmație apare de patru ori în textul Scripturii. Mai întâi o putem citi în vizionarul psalm doi, unde ea este un fragment de dialog între persoanele Sfintei Trinități:

,,Eu voi vesti hotărîrea Lui,“ – zice Unsul – ,,Domnul Mi-a zis: ,,Tu eşti Fiul Meu! Astăzi Te-am născut“ (Ps.2:7).

A doua oară o putem citi în apistola către evrei, unde este aplicată nașterii pruncului din Betleem:

,,(Oare) căruia dintre îngeri a zis El vreodată: ,,Tu eşti Fiul Meu; astăzi Te-am născut?“ Şi iarăş: ,,Eu Îi voi fi Tată, şi El Îmi va fi Fiu?“ Şi, cînd duce iarăş în lume pe Cel întîi născut, zice: ,,Toţi îngerii lui Dumnezeu să I se închine!“ (Evrei 1:5-6).

A treia oară, expresia apare în cronica Faptele Apostolilor, unde, foarte interesant este aplicată nu nașterii, ci învierii Domnului Isus:

,,Dar Dumnezeu L-a înviat din morţi. El S-a arătat, timp de mai multe zile celorce se suiseră cu El din Galilea la Ierusalim, şi cari acum sînt martorii Lui înaintea norodului. Şi noi vă aducem vestea aceasta bună că făgăduinţa făcută părinţilor noştri, Dumnezeu a împlinit-o pentru noi, copiii lor, înviind pe Isus; după cum este scris în psalmul al doilea: ,,Tu eşti Fiul Meu, astăzi Te-am născut.“ (Fapte 13:30-33).

A patra oară, expresia apare în alt capitol din epistola destinată evreilor, unde face referire la activitatea Domnului Isus de după înălțare și după așezarea Lui ,,la dreapta Tatălui“, ca Mare Preot:

,,Nimeni nu-şi ia cinstea aceasta singur, ci o ia dacă este chemat de Dumnezeu, cum a fost Aaron. Tot aşa şi Hristos, nu Şi -a luat singur slava de a fi Mare Preot, ci o are dela Cel ce I -a zis: ,,Tu eşti Fiul Meu, astăzi Te-am născut.“ Şi, cum zice iarăş într’alt loc: ,,Tu eşti preot în veac, după rînduiala lui Melhisedec“ (Evrei 5:4-6).

Vă propun deci o analizare a acestei expresii: ,,Tu ești Fiul Meu, astăzi Te-am născut“.

I. O aparentă nepotrivire de termeni – Evrei 1:5

Anunțul profetic este (cel puțin în aparență) un antropomorfism, o adaptare a limbajului dinvin la capacitatea noastră de a înțelege. Este greu să analizezi logic această expresie: ,,Astăzi Te-am născut!“ Ea însumează trei termeni paradoxali:

– ,,Tu ești Fiul Meu“ (care a rămas o piatră de potignire pentru evrei),

– ,,Astăzi“ (care îl supune pe Dumnezeul eternității unităților noatre de timp) și

– ,,Te-am născut“ (care presupune o acțiune greu de imaginat în Sfânta Trinitate).

Fiul este co-etern cu Tatăl, existând dintotdeauna și pentru totdeauna, fără început și fără sfârșit, deci fără nici o … naștere. Acest ,,astăzi“ Îl rupe parcă din contextul eternității ca să-l prăbușească ,,temporal“ la nivelul trăirii noastre cotidiene. Expresia proclamă faptul că eternitatea a intrat în timp pentru a crea o perioadă  bine determinată, în care asistăm la intervenția divină prin nașterea, viața, moartea,  învierea și activitatea cerească a lui Isus Christos.

Cel mai greu este să analizezi logic verbul care urmează expresiei temporale: ,,Te-am născut!“ Fiul a existat înainte de întrupare. Textul nici nu amintește de Maria, de parcă nici n-ar conta că Isus s-a născut din pântecele acestei femei. ,,Astăzi Te-am născut!“ proclama intervenția divină în viața Fiului și în viața lumii căreia i se dăruiește. ,,Eu L-am născut“ spune Dumnezeu.

II. O triplă întrebuințare a acestei expresii paradoxale – Fapte 13:30-33

Același anunț este aplicat și nașterii din Bethleem și învierii din morți și activității Lui ca Mare Preot! Dinafara timpului, existența Fiului ca întrupare omenească  este cuprinsă în acest ,,Astăzi“. Cele trei folosiri ale expresiei se suprapun din perspectiva eternă formând o singură secvență, un singur act, actul oferirii. Tatăl ni l-a dăruit pe Fiul Său în naștere, în viață, în înviere și în lucrarea de Mare Preot. Toate sunt secvențele aceluiași Evaniment epocal care a schimbat istoria lumii.

După înviere, Christos a ajuns în autoritatea lucrării Marelui Preot, nu din rânduiala lui Aaron, ci din rânduiala eternă a lui Melhisedec.

III. O extensie a expresiei ,,astăzi“, care acoperă ,,ziua harului“ – Evrei 3:7-13, 15; 4:7-10

Întruparea Fiului, dăruirea Lui către noi, a inaugurat un Eveniment și o perioadă de har. Acest ,,Astăzi“ se prelungește pe toată durata vestirii Evangheliei. Eternitatea ne cheamă în și prin Christos.

,,Deaceea, cum zice Duhul Sfînt: ,,Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii, ca în ziua ispitirii în pustie, unde părinţii voştri M’au ispitit, şi M’au pus la încercare, şi au văzut lucrările Mele patruzeci de ani! De aceea M’am desgustat de neamul acesta, şi am zis: ,,Ei totdeauna se rătăcesc în inima lor. N’au cunoscut căile Mele! Am jurat dar în mînia Mea că nu vor intra în odihna Mea!“ Luaţi seama dar, fraţilor, ca niciunul dintre voi să n’aibă o inimă rea şi necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel viu. Ci îndemnaţi-vă unii pe alţii în fiecare zi, cîtă vreme se zice: ,,Astăzi“, pentruca niciunul din voi să nu se împietrească prin înşelăciunea păcatului“ (Evrei 3:7-13).

Este greu să patrundem eternitatea. Ne este însă mai ușor acum, pentru că eternitatea a pătruns la noi prin ,,Evenimentul“ în care Dumnezeu ni L-a dăruit pe Christos. Este o ofertă, o posibilitate, o aternativă, o schimbare totală de paradigmă. Originea noastră, natura noastră, viața noastră, moartea noastră și destinul nostru sunt legate de acest ,,Evaniment“ fără pereche, de această ,,singularitate“, de acest ,,Astăzi“ în care Dumnezeu a deschis ușa salvării prin Christos.

… V-am atras atenția asupra uneia dintre expresiile biblice care mi-au dat și încă îmi mai dau multă bătaie de cap. În fiecare an, pregătindu-mă să predic despre aceleași texte consacrate Nașterii sau Paștelor, îi cer Domnului să-mi mai descopere ceva din tainele Lui. Anul acesta am primit-o pe aceasta. Mă bazez pe maturitatea voastră pentru a o înțelege mai adânc și mai plenar decât am putut-o face eu.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s