(De la Constantin Moisa)
(Gen. 1.2; Ioan 16.7-15)
Introducere: Sfânta Scriptură este singura sursă vrednică de crezare din care putem obţine informaţii clare şi sigure despre Duhul Sfânt, a treia Persoană a Sfintei Treimi.
Promis de Fiul (Ioan 14.26) şi trimis de Tatăl şi Fiul (Ioan 14.16-17; 16.7), Duhul Sfânt (Mc. 1.8), Duhul Domnului (Is. 11.2), Duhul lui Dumnezeu (1 Petru 4.14), Duhul lui Cristos (1 Petru 1.11) este:
- Duhul adevărului (Ioan 16.5-15)
De vreme ce Tatăl este adevăratul Dumnezeu (Ioan 17.3) iar Fiul este Adevărul (Ioan 14.6) (adevărata Viţă, adevărata Lumină, adevărata Pâine) este normal ca şi Duhul Sfânt să fie Duhul adevărului.
- Duhul harului (sau al dragostei) (Evr. 10.29; Rom. 5.5)
Dar cum singură diagnosticarea nu duce la vindecarea pacientului, şi Duhul adevărului, asemenea Fiului (Ioan 1.17) vine cu har (Tit 2.11).
- Duhul înfierii (Gal. 4.1-7)
Deoarece ne-am născut în păcat (Ps. 51.5) şi am trăit în păcat (Rom. 3.23), pentru a fi incluşi în familia lui Dumnezeu trebuia să fim născuţi din nou, înfiaţi prin Duhul Sfânt pe temeiul jertfei lui Cristos (Ef. 1.5)
- Duhul vieţii (Rom. 8.12-13)
Nu numai că ne-a transmis viaţa cea nouă prin identificarea noastră cu Domnul Isus în moartea şi învierea Lui (Rom. 6.4), dar prin prezenţa şi puterea Sa, Duhul întreţine această viaţă binecuvântată (Rom. 8.13).
- Duhul mângâierii (Ioan 14.26; 15.26)
Deoarece viaţa de credinţă este nu numai o viaţă de pace, odihnă şi bucurie, dar şi o permanentă confruntare cu necazurile (Ioan 16.33), Mângâietorul ne întăreşte, ne îmbărbătează, ne sfătuieşte, ne mângâie.
În consecinţă, avem nevoie de plinătatea Sa mereu înnoită (Ef. 5.18).
- Duhul blândeţii (Gal. 6.1; 1 Petru 3.3-4)
Porumbelul este blând, Învăţătorul divin la fel (Mt. 11.29; 21.5), dar şi toţi urmaşii Lui trebuie să-I semene (Fil. 4.5; 1 Petru 3.4).
- Duhul slavei (1 Petru 4.12-14)
Credinciosul care este prigonit de semeni şi suferă acum pe nedrept în timp ce Duhul slavei Se odihneşte asupra lui (1 Petru 4.14-16), va intra într-o bună zi în odihna veşnică unde se va odihni şi el de toate ostenelile sale (Apoc. 14.13). Ce perspectivă glorioasă!
Încheiere: Îţi mulţumim frumos, Tatăl nostru scump, în Numele Mântuitorului nostru drag, pentru Duhul Tău cel bun (Nem. 9.20)! Amin
