PROMISIUNEA LUI DUMNEZEU PENTRU FIII RISIPITORI

 

„Când era încă departe, tatăl său l-a văzut, şi i s-a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui, şi l-a sărutat mult.” (Luca 15:20)

Iată un lucru interesant, dar neștiut despre pilda fiului risipitor, așa cum îl subliniază pastorul James Bradley: familiile iudeilor care își duceau traiul în sate mici erau comunități cu relații strânse, iar oamenii se cunoșteau foarte bine între ei. Așadar, când se întâmpla câte ceva, vestea se răspândea cu repeziciune. Când fiul cel mic și-a cerut moștenirea, era ca și cum i-ar fi spus tatălui său: „Nu mai pot aștepta până mori. Vreau ce-i al meu, acum!”

Așa ceva nu se mai auzise! Apoi, mezinul a plecat, a uitat de valorile în care crescuse, și și-a risipit averea pe chefuri și femei ușoare. Prin urmare, a ajuns falit, lucrând la cocina porcilor.

Pentru un evreu, îți poți imagina rușinea! După ce i-a frânt inima tatălui său și a încălcat regulile comunității, s-a hotărât să se întoarcă acasă. Aceea a fost clipa în care tatăl „a alergat” să-l întâmpine.

Iată de ce: dacă el se întorcea acasă după un eșec atât de drastic, bătrânii orașului trebuiau să organizeze o „ceremonie a rușinii”, cunoscută în evreiește drept kezazah: era luat un ulcior de lut și dat cu el de pământ în fața băiatului, ceea ce însemna că legăturile lui cu comunitatea erau rupte și că nu mai era binevenit.

Acesta a fost motivul pentru care tatăl său a alergat să-l întâmpine. El spunea: „Trebuie să ajung la fiul meu cu harul, înainte să ajungă ei cu Legea! Trebuie să-i dau speranță înainte ca ei să i-o fure! Eu mă gândesc la o altă ceremonie: o petrecere de bun-venit pentru a-i sărbători revenirea!” Ceea ce a făcut atunci tatăl pentru fiul risipitor, Dumnezeu o face pentru tine astăzi, dacă te întorci la El!

“Acest fiu al meu… era pierdut, şi a fost găsit.’ Şi au început să se veselească.” (Luca 15:24)

Să remarcăm ce a făcut tatăl pentru fiul risipitor, în clipa în care acesta s-a smerit și a spus: “am păcătuit” (v. 18), pentru că Dumnezeu va face la fel cu orice fiu risipitor care se întoarce:

(1) “Aduceţi repede haina cea mai bună, şi îmbrăcaţi-l cu ea” (v. 22). Îți poți imagina în ce hal mirosea și arăta acest băiat, după ce se bălăcise în murdăria din cocina porcilor?! Te identifici cumva cu el? Iată o veste bună: Dumnezeu ne acoperă păcatul cu haina neprihănirii lui Hristos. Din acel moment, El ne vede ca fiind “în Hristos”. De aceea, în ochii Lui noi suntem mereu primiți.

(2) “puneţi-i un inel în deget” (v. 22). Acesta era inelul cu pecetea familiei, folosit în relațiile de afaceri. Când era pus pe ceară, echivala cu semnătura. Încă o veste bună: Dumnezeu nu te restaurează parțial, El îți reînnoiește mandatul și îți redă autoritatea deplină pentru a face lucrarea în Numele Lui!

(3) “încălţăminte în picioare” (v. 22). Fiul risipitor se pregătea să-i spună tatălui său: “nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argaţii tăi” (v. 19). În vremurile acelea, slujitorii angajați nu purtau încălțăminte în public; numai fiii. Ce minunat – tatăl i-a redat drepturile de fiu!

(4) “Aduceţi viţelul cel îngrăşat, şi tăiaţi-l. Să mâncăm şi să ne veselim…” (v. 23). Un vițel nu se îngrașă peste noapte! Tatăl plănuise sărbătoarea de multă vreme. El nu renunțase la fiul său!

De aceea, cuvântul pentru tine astăzi este acesta: Dumnezeu nu a renunțat nici la tine! Întoarce-te la El și lasă-L să te restaureze!

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s