CEA MAI MAREATA RUGACIUNE FACUTA VREODATA

Cineva a scris ca, atunci cand vii la Ioan 17, este ca si cum perdeaua se da la o parte si ti se permite sa intri in Sfanta Sfintelor cu Insusi Marele Preot. Asadar, cand ne apropiem de locul secret al cortului Dumnezeului Celui Viu,

Ioan 17, am face bine sa ne scoatem incaltamintea (vorbind spiritual), si sa ne aducem aminte ca pasim pe teren sfant.

ASCULTAND  LA  CONVERSATIA  CERULUI

Nu putem citi Ioan 17, fara sa recunoastem ca aceasta rugaciune este comunicarea intre membrii Sfintei Treimi. Aici avem pe Dumnezeu Fiul vorbind cu Dumnezeu Tatal si prin harul Duhului Sfant suntem privilegiati sa o ascultam.  Nu te-ai intrebat vreodata, ce se intampla sus in ceruri? Te-ai gandit cat de minunat ar fi sa auzi conversatiile ceresti intre membrii Sfintei Treimi! Despre ce vorbesc ei? Ce spun? Ce se intampla? In Ioan 17, suntem favorizati sa auzim o parte dintr-un asemenea dialog. E un dar maret… Si cu toate acestea unii intreaba de valoarea acestui dar:

De ce trebuie sa studiem aceasta rugaciune? Cum ne va schimba felul nostru de viata?

Sa vedem doua motive, de ce ar trebui sa petrecem timp, studiind aceasta extraordinara rugaciune.

1). Studiind aceasta rugaciune, descoperim ce face Domnul acum pentru noi. Cei mai multi dintre noi, studiem

viata Domnului Isus, citind despre viata Sa, despre lucrarea si minunile facute de El; toti ne bucuram de rastignirea, moartea, si invierea Sa. Uneori mergem mai departe si ne bucuram si de inaltarea Sa. Dar de cele mai multe ori, ne oprim aici. Aceasta arata ca si cum am gandi, ca Domnul Isus Si-a terminat lucrarea si acum asteapta ca sa vina a 2-a oara. Dar Ioan 17 ne arata clar, ca lucrarea Domnului Isus nu s-a terminat odata cu inaltarea Sa. Ci El face o lucrare

continua, fara oprire, in favoarea noastra. Chiar acum in ceruri, El mijloceste pentru noi, si reprezinta interesele noastre inaintea Tatalui. Ce mare incurajare este aceasta!

Ce bine ca Domnul Isus S-a rugat cu voce tare in prezenta ucenicilor, asa ca ei au putut sa auda ce spune! Domnul

S-a rugat cu voce tare, ca ei sa cunoasca, ca El foloseste toata influenta Sa ce o are la Tatal, pentru ei si in folosul lor. Domnul a vrut ca ei sa stie, ca atunci cand Se roaga, El ii reprezinta la Tatal, Suveranul Universului. El a vrut ca ei

sa-L auda cum spune Tatalui: “Pentru ei Ma rog,” si de dragul Meu, Tata, fa aceasta pentru ei. El a vrut, ca ei sa stie ca au un loc special in inima Lui, si ca El face totul sa le implineasca nevoile lor. Vedem aceasta lucrare de mijlocire nu numai din acest capitol, ci si din alte texte din Scriptura: Evrei 7:25 “De aceea şi poate să mântuiască în chip desăvârşit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El, pentru că trăieşte pururea ca să mijlocească pentru ei.”

Romani 8:34 “Cine-i va osândi? Hristos a murit! Ba mai mult, El a şi înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu şi mijloceşte pentru noi!” Evrei 9:24 “Căci Hristos n-a intrat într-un locaş de închinare făcut de mână omenească, după chipul adevăratului locaş de închinare, ci a intrat chiar în cer, ca să Se înfăţişeze acum, pentru noi, înaintea lui Dumnezeu.” De fiecare data cand ne rugam, Domnul Isus ia rugaciunile noastre, le traduce perfect asa ca ele sa ajunga la Dumnezeu Tatal corect si sa atinga scopul.

2). Studiind aceasta rugaciune, descoperim voia perfecta a lui Dumnezeu pentru noi. Apostolul Pavel ne indeamna

sa ne uitam tinta la Domnul Isus. Ori de cate ori incercam sa lucram pe mai multe fronturi in acelas timp (pe mai multe directii) intram in stress foarte mare si pierdem tinta. Noi, crestinii, stim ca singura agenda care conteaza, este cea a Domnului Isus; noi suntem chemati sa-L urmam numai pe El. Este foarte usor de spus, dar intrebarea cruciala este: Care este agenda Domnului Isus? Ce lucruri cuprinde lista aceasta?

Cea mai buna metoda de a descoperi, ce e mai important pentru cineva, este sa asculti la rugaciunile lui sau ale ei. Daca ai putea sta langa cineva cand se roaga doua sau trei dimineti la rand, vei putea spune ce este in inima acelei personae. Cand ne rugam, noi ne descarcam sufletele si-I spunem lui Dumnezeu tot ce se intampla in vietile noastre, tot ce ne preocupa. Ne rugam pentru familiile noastre, pentru nevoile noastre, pentru bisericile noastre, prietenii si comunitatile din care facem parte. Ne rugam pentru viitorul nostru, sanatatea noastra si pentru dorintele noastre cele mai adanci. Daca am putea asculta la cineva care se roaga, am putea sti exact ce cuprinde aganda lui. Acesta este exact privilegiul nostru in Ioan 17. Domnul Isus prin Ioan 17, ne-a facut posibil, sa-L auzim rugandu-Se, si astfel

sa-I putem cunoaste agenda. Lucrul acesta e minunat!

Cunoscand agenda Domnului, aceasta ne ajuta sa facem ordine in vietile noastre si sa ne reorganizam prioritatile. In rugaciunea Sa din Ioan 17, descoperim ca doar patru lucruri sunt pe lista Lui de prioritati. Ele sunt lucruri simple,

si totusi noi trebuie sa ne dam viata pentru ele. Ele sunt povara inimii Sale si stau deasupra de orice:

  1. Domnul Isus sa fie proslavit,
  2. Credinciosii sa fie sfintiti,
  3. Biserica sa fie una,
  4. Lumea sa fie evanghelizata.
  1.  DOMNUL ISUS SA FIE PROSLAVIT

In versetele 1-5 gasim ca Domnul Isus Se roaga pentru El Insusi. Primul lucru pe inima Domnului era ca El sa fie proslavit: „Tată, a sosit ceasul! Proslăveşte pe Fiul Tău, ca şi Fiul Tău să Te proslăvească pe Tine, (v.1). Cateva versete mai incolo, Domnul Isus spune: “Şi acum, Tată, proslăveşte-Mă la Tine Însuţi cu slava pe care o aveam la Tine, înainte de a fi lumea” (v.5).

Cuvantul lui Dumnezeu ne invata, precum si Crezul bisericii, ca ce este mai important pentru om, este sa glorifice pe Dumnezeu. Cand citim aceasta rugaciune, si vedem inima Domnului Isus in ea, descoperim dorinta Lui cea mai mare ca El sa fie proslavit cu aceeasi slava pe care a avut-o inainte de a parasi cerul ca sa vina la noi. Cererea Lui ne aduce aminte ca prioritatea noastra de seama trebuie sa fie proslavirea Domnului Isus. Ioan 17 ne descopera ca lucrul de seama pentru noi, pe agenda Domnului, este sa-I aducem slava Lui. Si cum facem aceasta? O vom face, cand suntem siguri ca actiunile noastre, ca si motivatiile noastre, Il reflecta bine pe Mantuitorul nostru.

  • CREDINCIOSII SA FIE SFINTITI

In versetele 6-19 Domnul Se roaga pentru ucenicii Lui. “Eu nu mai sunt în lume, dar ei sunt în lume, şi Eu vin la Tine. Sfinte Tată, păzeşte, în Numele Tău, pe aceia pe care Mi i-ai dat, pentru ca ei să fie una, cum suntem şi Noi” (v.11). El continua: “Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de cel rău” (v.15). In mod repetat, de-alungul rugaciunii Sale, vedem ca inima Domnului bate pentru poporul lui Dumnezeu, sa fie sfintit.

Suntem noi sfinti? E minunat, ca in centrul rugaciunii Sale de Mare Preot, are dorinta ca poporul Lui sa fie sfant, drept, separat de lume! Daca vreodata am avut nevoie de vreo rugaciune, atunci aceasta este una. Astazi ne asemanam tot mai mult cu lumea, tot mai mult din lume a intrat in biserica, intrucat e foarte greu sa faci diferenta dintre cele doua. Rugaciunea si dorinta Domnului este ca Biserica Sa sa fie sfanta si neprihanita.

Deci, primul lucru pentru care S-a rugat, a fost ca El sa fie glorificat. Acesta ar trebui sa fie primul scop al Bisericii.

Al doilea lucru pentru care S-a rugat, este ca fiecare credincios sa fie sfintit: “Sfinţeşte-i prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul” (v.17)

  •   BISERICA SA FIE UNA

In versetele 21-23 Domnul Isus Se roaga pentru unitatea Bisericii: Mă rog ca toţi să fie una, cum Tu, Tată, eşti în Mine şi Eu, în Tine, ca şi ei să fie una în noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis. Eu în ei şi Tu în Mine; – pentru ca ei să fie în chip desăvârşit una, ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimis şi că i-ai iubit cum M-ai iubit pe Mine (v.21, 23).

Domnul Isus nu vorbeste despre unitatea ecumenica (cum lumea doreste), ci de unitatea spirituala a tuturor membrilor adevarati ai Trupului lui Hristos. Inima Domnului este foarte indurerata cand credinciosii adevarati nu sunt una.

  • LUMEA SA FIE EVANGHELIZATA

Aceasta este ultima cerere si o gasim in Versetul 18: “Cum M-ai trimis Tu pe Mine în lume, aşa i-am trimis şi Eu pe ei în lume.” De ce a venit Domnul Isus in lume? Raspuns: Ca sa caute si sa mantuiasca ce era pierdut.

De ce ne trimite Domnul in lume? Raspuns: Ca sa cautam pe cei pierduti si sa-i aducem la mantuire. Tatal a trimis pe Domnul Isus, din cer pe pamant, sa rascumpere un popor care sa fie al Lui. Domnul a facut aceasta prin jertfa Sa de la cruce, dar misiunea de rascumparare a celor pierduti continua si azi prin ucenicii Lui. Partea fiecarui ucenic este diferita, indiferent de varsta, educatie, darurile primate, toti avem o parte de facut. Lucrul nostru nu se termina nici chiar cand ne pensionam; lucrul cel mai de seama este sa aducem suflete la Domnul.

CATEVA SUGESTII PRACTICE

Daca agenda Domnului Isus este si agenda noastra, ne vom stradui sa facem tot ce El S-a rugat in aceasta rugaciune. Aceasta ar insemna sa eliminam o serie de lucruri ne-esentiale care le facem acum.

O prima sugestie: ca sa ne putem identifica cu Domnul Isus este sa meditam la aceasta rugaciune. Intreaga rugaciune ia 6-8 minute ca sa o citesti. Sa incercam, pentru urmatoarele 30 de zile sa o citim zilnic. Lucrul acesta ne va face mai disciplinati si viata ni se va schimba. Vom vedea ca cel putin doua lucruri se vor intampla.

Primul, vom vedea importanta rugaciunii in lucrare. Cu patru capitole inainte de Ioan 17, Domnul Isus da ucenicilor cateva instructiuni concrete. Cand venim la Ioan 17, descoperim ca aproape fiecare din temele dezvoltate in Capitolele 13-16 se repeta in rugaciunea din Ioan 17. Este ca si cum Domnul ne-ar spune: Invatatura nu e suficienta si Slujirea nu e suficienta; pentru ca: Intreaga invatatura fara rugaciune este ca lumina fara caldura, si Intreaga slujire fara rugaciune este ca un ritual. Aceasta explica de ce unele servicii ale noastre sunt asa de reci. Lipseste rugaciunea care sa le imputerniceasca. Ca sa avem servicii pline de viata, trebuie ca Duhul Sfant sa lucreze. Iar El lucreaza ca raspuns la rugaciunile noastre. Aceasta este datoria fiecarui madular al Trupului lui Hristos.

Al doilea, vom invata prioritatea rugaciunii in viata noastra. Stim ca Domnul Isus Hristos este Dumnezeu. Evanghelia dupa Ioan a fost scrisa ca sa dovedeasca acest adevar. Intrebarea este: “Daca Domnul Isus este Dumnezeu, de ce a trebuit sa Se roage? Raspuns: Cand a umblat pe acest pamant, Isus a ales de buna voie sa traiasca in dependenta totala de Tatal Sau. Aceasta este un exemplu pentru noi. Asa ca, daca El a facut din rugaciune prioritatea vietii Sale, atunci cum nu am face si noi la fel?

Cu totii am auzit de marele Reformator John Knox. Un urias om al rugaciunii. Chiar regina Angliei spunea: “Nu ma tem de o armata intreaga, ca de rugaciunile lui John Knox.” Knox, la inceputul vietii lui, s-a ancorat puternic de rugaciunea din Ioan 17,  Prioritatile gasite in acest capitol, l-au insotit toata viata lui. Cand a fost aproape sa-L intalneasca pe Facatorul lui, el a vrut pentru ultima data sa auda despre ancora care i-a dat stabilitate, directie si nedejde. Cu cateva or inainte de a muri, Knox a chemat sotia la patul lui si i-a spus: “Draga mea, citeste-mi capitolul de care m-am ancorat prima data.” Si ea i-a citit Ioan 17.

Ne rugam, ca Dumnezeu sa ne invredniceasca sa ne punem si noi ancora vietii noastre in Ioan 17; sa ne putem focaliza pe prioritatile Mantuitorului nostru. Tot aici, gasim si putere sa implinim aceste prioritati.

Avem motivul sa numim capitolul Ioan 17: cea mai mareata rugaciune. Dar vom descoperi motivul, numai daca adoptam agenda ei ca agenda noastra proprie.                

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s