Category Archives: suferinte

Necazurile privite din perspectiva crestina

(Petrica Antonesi)

IOAN 16: 33

Noi crestinii avem o perspectiva diferita de cea a lumii cu care privim necazurile , un mod de a ne raporta la necazuri pe care lumea nu-l intelege si nu-l poate experimenta.Acest punct de vedere este bazat pe Cuvantul lui Dumnezeu.
Cum sa abordam necazurile , cum sa le privim si ce atitudini sa luam fata de ele ?

1. Persevereaza in credinta – Ioan 14:1
In necazuri avem predispozitia sa slabim in credinta , sa ne indoim si sa ne intrebam de ce avem necazuri, de ce acum , de ce noua ? etc. etc.  Noi uitam prea repede ca necazurile sunt commune omului pe pamant (Iov 14:1) si nu fac exceptie nici din viata credinciosilor.-F.A.14:21-22.

2. Roaga-te lui Dumnezeu – Psalmul 50:15
A ne ruga si a fi izbaviti din necaz este un privilegiu acordat crestinilor si nu e la indemana lumii. In Sriptura citim despre cel putin doua personae , pe care Domnul le-a izbavit din toate necazurile lor:
1 Imparati 1:29 , F.A.7:9-10

3. Aminteste-ti rolul lor pozitiv
– construesc caracterul :Romani 5:3-5
– ne pregatesc pentru a putea consola pe altii: 2Corinteni 1:3-4
– ne aliniaza pe drumul cel bun cand ne abatem: 2Cronici 12:1-12

4. Aminteste-ti ca sunt nesemnificative puse alaturi de slava viitoare – Romani:8:18
Omul care a experimentat necazul la o intensitate atat de mare (2Corinteni 11:16-33), a
putut totusi afirma , ca necazurile sunt mai prejos fata de fericirea eterna.

5. Aminteste-ti ca ele sunt trecatoare – 2 Corinteni 4:17, 1 Petru 5:10

“Nu norul este vesnic , ci soarele-i acel
Ce-nvinge si ramane stapan in urma el”.

Reclame

Simon din Cirene – co-purtatorul Crucii Domnului

(Vasile Bonda, TX)

Text: Marcu 15.21

1 Originea : din Cirene, nordul Africii, emigrant, probabil negru
2 Statutul : ,,trecator ” Evr 11.13
3 Ocupatia : agricultor
4 Privilegiul : ,,sa duca crucea Domnului Isus ”
5 Rasplata : familia devotata lui Isus Rom 16:13

Toti suntem chemati sa purtam crucea Luca 9:23 ,indiferent de origine,statut si ocupatie si Domnul Isus ne va rasplati pt asta aici si-n vesnicie .

Mesajul crucii

(Adrian Sebesteanu)

Text: Ioan 19

Ai avea curajul sa mergi cu mine la Golgota? Este dealul din fata portilor orasului Ierusalim. Pe acest deal nu se mai fac glume. Nu se mai spun vorbe de doua parale. Pe acest deal nici macar filozofii nu mai au nimic de spus. Nici locuitorii din oras nu mai au nici o placere sa mearga acolo, iar esteticienii Il ocolesc. De ce? Pentru ca pe acest deal se moare – se moare crunt.

Dar daca ai avea curajul sa te opresti odata si sa-L privesti pe Cel rastignit – aceasta atit de cumplita suferinta -, atunci ti s-ar transmite de la cruce unul dintre cele mai cutremuratoare mesaje care pot fi auzite In aceasta lume.

Nenorocirea pe care o vezi aici la Golgota este aceea a unei lumi Intregi pe care Dumnezeul cel Viu a pus-o pe umerii Fiului Sau.

Priveste miinile. Miinile care sunt pironite aici, sunt miinile unei lumi Intregi. Imi pare ca si cum, In ceasul acela al Golgotei, Dumnezeul cel Viu ar fi luat miinile murdare ale unei lumi Intregi, Impreuna cu blestemul care statea asupra lor, si ar fi spus: „Fiul Meu, poarta Tu blestemul unei lumi Intregi, ia Tu toate astea In miinile Tale!”

Nu ai nimic care sa te fi minjit miinile si de care ai vrea sa scapi? Doar sti bine cite se pot face cu miinile! Cu ele se Incarca arme, se tinteste si se percuteaza. Cu miinile sunt seduse trupurile si tot cu ele se distruge embrionul din pintecele mamei. Cu miinile sunt scrise scrisori care mai bine n-ar fi fost niciodata scrise. Cu miinile se fac lucruri la care, dupa aceea, n-am vrea sa ne mai gindim niciodata…

Un om temator de Dumnezeu spunea odata: „Miinile, atit ale mele cit si ale dvs.; poarta o taina a fiecaruia.” Imi permiti atunci sa te Intreb: Ce se va alege de miinile murdare ale omenirii?

Ce se va Intimpla cu miinile unei lumi care merge spre ziua judecatii de apoi, daca n-ar fi nimeni care sa ne spele aceste miini?

In ceasul de la Golgota, Dumnezeul cel Viu a transmis asupra miinilor nevinovate ale Fiului Sau blestemul tuturor oamenilor, iar Fiul a purtat blestemul miinilor, murdare din est si din vest, din nord si din sud, ale celor virstnici si ale celor tineri.

I. Atunci miinile fara vina ale Domnului Isus au fost pironite pe lemnul crucii, In locul miinilor vinovate ale unei omeniri pierdute. Dar miinile tale si ale mele nu au fost atinse. Acesta este mesajul de la cruce.

Priveste picioarele Celui rastignit, picioare care au umblat facind numai bine; acum, ele sunt pironite In locul picioarelor vinovate ale unei lumi pierdute. Nu este aici nimic din nelinistea care salasluieste In noi si care ne-a purtat In nopti de care nu mai vrem sa ne amintim vreodata.

Nu ai In urma ta cai la care nici nu vrei sa te mai gindesti? N-ai experimentat si tu ce se Intimpla cu omul care traieste In placeri si astfel, Inca Inainte de a intra bine In viata, a si ruinat-o?

Citi dintre noi nu vor sa se mai gindeasca la anumite cai pe care au mers, fiindca li se cere sa nu se mai gindeasca la ele: ei nici nu vor sa mai recunoasca macar ca au umblat pe niste cai pe care, cel mai bine, n-ar fi umblat niciodata…

Insa Dumnezeul cel Viu, Creatorul universului, a luat nelinistea lumii Intregi, a adunat vina cailor gresite ale Intregii omeniri si le-a pus asupra picioarelor Fiului Sau, lasind ca EI sa poarte blestemul din pricina cailor noastre vinovate.

II. Astfel, picioarele Sale nevinovate au fost pironite pe lemnul crucii, acolo unde era locul picioarelor noastre vinovate. Dar picioarele tale nu au fost lovite. Acesta este mesajul de la cruce.

Si trupul? Priveste trupul acesta biciuit.

Am vazut o emisiune In care erau aratate trupuri ale prizonierilor din lagarele de concentrare, iar la scurt timp dupa aceea; alte imagini cu trupuri mutilate din Vietnam. Este neInchipuit de groaznic ce se poate face cu trupul omului…

Citi oare n-au trait asemenea momente, cind trupurile lor sau ale altora au fost sfisiate si sfirtecate?

Dar iata ca Dumnezeul cel Viu a luat blestemele trupurilor omenesti si le-a trecut asupra Fiului Sau cind a fost rastignit pe cruce; fiindca oamenii nu aveau nici o alta posibilitate de a scapa de blestemele trupurilor lor.

III. Si acest trup al Domnului Isus a fost biciuit crunt. Dar trupul tau nu a fost atins. Asa este mesajul de la cruce.

Si capul? Sediul acesta al ratiunii si inteligentei umane? Nu ti se Intimpla si tie sa fii uneori atit de mindru de gindurile care-ti trec prin minte? Ginduri care mai bine le-am Inabusi, daca am putea…

Ura – are si ea legatura cu gindurile noastre.

Patima – are si ea ceva comun cu gindirea noastra.

Dorinta de a uita, deoarece nu mai putem suporta – are si ea ceva comun cu gindurile noastre. Inainte de a porni la razboi, sunt concepute bombele. Inainte de a corupe pe cineva, gindim ispita. Inainte de a face anumite lucruri precise pentru Inlaturarea cuiva, trebuie Intii pus la cale totul.

Cindva, Dumnezeul cel Viu a luat toate gindurile omenirii, tot blestemul care apasa asupra noastra, tot ceea ce a fost gindit vreodata si se va mai gindi, si a facut sa treaca In Intregime asupra capului Fiului Sau.

IV. Si capul Domnului Isus a fost Incununat cu o coroana de spini. Dar capul tau nu a fost atins. Acesta este mesajul de la cruce.

Cind cineva nu mai poate pricepe ce mai ofera lumea aceasta In privinta dragostei si uneori putem fi Intr-adevar disperati – sau cind cineva spune: „Nu mai stiu daca exista un Dumnezeu care sa se intereseze cu adevarat de mine”, as dori sa merg cu el In clipa aceea la Golgota, sa-l pun In fata Domnului Isus crucificat si sa-i spun:

„Priveste, atit de mult te-a iubit Dumnezeul cel Viu, ca a pus toate nenorocirile tale asupra Fiului Sau, pentru ca tu sa ai un loc unde sa-ti depui toata povara acestor nenorociri.”

Acesta este mesajul de la cruce.

Ai Inteles vreodata ca Domnul Isus a platit pentru vina, pentru pacatul tau? Ca EI a atirnat In locul tau pe crucea de la Golgota? Ca EI a ispasit In Intregime pentru toate greselile tale? Ca aceasta este adetvarata iertare? Ca astfel avind In vedere mintuirea ta vesnica – deja a fost platit si Implinit totul, si nu mai trebuie decit sa accepti cu Incredere pentru tine personal aceasta oferta? Ca, prin propriile tale realizari si fapte nu vei putea ajunge In ceruri? Intr-adevar, ca trebuie sa Incetezi cu aceste stradanii si, In schimb, sa te Incredintezi Domnului Isus Cristos?

Adevarata libertate nu Incepe decit acolo unde domneste iertarea si, prin ea, eliberarea de propriul pacat. Aceasta noua libertate este capabila sa patrunda Intreaga fiinta, Intreaga existenta – si noi ti-o dorim din toata inima.

Tilharul pocait

Text: Luca 23:35-43

Introducere: Introducere: Exista in noi toti o dorinta de a fi „cineva”, de a iesi din rindul anonimilor si de a ne bucura plenar de renume.

(I.) Tilharul a batjocorit societatea.
El ales sa sara peste legile si rinduielile sociale, ca sa ajunga inaintea tuturor la „ce i se cuvine”.

(II.) Tilharul a batjocorit pe Domnul Isus.
Este instinctul josnic al bucuriei cind ai pe altul mai jos decit tine. Desi pe cruce, tilharii se simteau mai bine daca puteau batjocori pe un altul.

(III.) Tilharul a avut o clipa a cercetarii.
Nu se poate ca acest tilhar sa nu fii auzit de Isus si de lucrarile Lui minunate. Israelul este o tara minuscula. Dragostea lui Dumnezeu care inunda irezistibil l-a cucerit prin ades repetata cerere: „Tata, iarta-i ca nu stiu ce fac”. Nici el nu a stiut sa-si traiasca viata cum trebuie.

(IV.) Tilharul a fost primit in har.
Domnul Isus nu a avut timp sa-l mustre pentru felul in care a pus el problema: „Doamne, adu-ti aminte de mine …”. Cum sa-si aduca aminte de ceea ce n-a uitat niciodata? Pentru el venise! Pentru el si pentru mine si tine!

Incheiere: Incheiere: Domnul Isus te stie si pe tine si vrea sa te duca azi in rai.

Greseli in Ghetsimani

Matei 26: 36-56; Luca 22:39-53

Intro: In gradina aceasta numai Unul singur a facut ce trebuia sa faca. Toti ceilalti au gresit. Ghetsimani a ajuns cunoscut prin ceea ce a facut Domnul Isus acolo. El n-a fost insa singur. Impreuna cu el au fost si ucenicii. El a biruit, ei au falimentat. Care au fost greselile lor.

I. Ei n-au inteles de ce venisera acolo (Mat. 26:36).

Ziua mergeau si lucrau, noaptea se duceau in gradini sa doarma. De data aceasta era altfel …

II. Ei n-au inteles de ce se intristase Isus (Mat. 26:37-38).

III. Ei n-au inteles atunci valoarea rugaciunii (Mat. 26:40-45).

IV. Ei  n-au inteles caracterul vanzarii (Mat. 26:46-50)

V. Ei  n-au inteles ce fel de lupta se desfasura atunci si acolo (Mat. 26:51-53)

VI. Neintelegand toate acestea, ei L-au parasit si au fugit (Mat. 26:56).