Floriile – sărbătoarea hainelor

(Wes Bonda)

Si-au aruncat hainele … ! Luca 19. 35-36

Care haine trebuie aruncate ?

1. Haina necredintei Ioan 20: 27 FAp. 16.31 In 3.16

2. Haina traditiei Mat.15.1-6

3. Haina fatarniciei Mat. 16.1-12 cap.23.28

4. Haina omului vechi Col . 3.9 Efes 4. 22

Si imbracativa cu :

a. Haina omului cel nou Efes.4.24

b. Haina dragostei Col. 3.14

c. Haina Christos Gal. 3.27

A Lui sa fie Slava in veci Amin 

Publicitate

Semnele Domnului Isus

I. Semnul nașterii – Luca 2:8.

Iată semnul intruparii au fost scutecele. S-a făcut la fel ca noi. Toți copiii de la cei din palat pana la cei din coliba au acest lucru comun, au purtat scutece.

II. Semnul răstignirii – Ioan 20:24.

El ne vorbește despre Toma care a cerut sa vada semnele rastignirii.

III. Semnul ingroparii –   Mar. 22:38

Iosif din Arimatea l-a pus in mormantul lui. Semnul lui Iona care a stat in chit gimp de trei zile.

IV. Semnul invierii – stricati Templar Acesta si in trei zile si il voi ziti la loc.  Dat cu ocazia curatirii Templului.

V. Semnul   Sfârșitului – Mat. 24:1-3.

Semnul revenirii Tale și al sfârșitului veacului. Este vestirea Evangheliei pana la marginile pământului. (Mat. 24:14)

VI. Semnul generațiilor de urmașii – Luca 2: 25-35. Semn care perpetuează și autentifica apartenența la Christos este împotrivirea față de El.

VII.    Semnele suferințelor. – Gal. 6:14-17 – Semnul

Roșca, Florian Damian, Liviu Puraci, Iosif  ,

Dovezile Hristosului Înviat

by Godja Daniel

Învierea lui Isus Hristos cel răstignit este momentul decisiv al relatărilor Noului Testament și miezul credinței creștine. Întregul Nou Testament a fost scris în cadrul și din perspectiva învierii lui Isus din morți. Fără credința că Isus cel răstignit este viu, Biserica creștină nu ar fi ajuns niciodată să existe și nici nu am fi avut scrierile Noului Testament. Apariția mișcării creștine poate fi explicată corect numai într-un singur mod, anume că urmașii lui Isus L-au văzut personal pe Domnul cel înviat și au considerat învierea Lui din mormânt drept dovadă convingătoare că El este într-adevăr Mesia cel promis în Vechiul Testament.

Există 6 dovezi clare cu privire la Învierea Domnului Isus din morți:

1. Mormântul gol:

Această dovadă este incontestabilă. Atât ucenicii cât și Consiliul evreiesc au recunoscut faptul că mormântul este gol. Dacă nu ar fi fost așa, opoziția ar fi putut fără probleme să

Mulțumirea spre mântuire

Luca 17:11-19

Ziua Mulțumiri din America n-ar trebui să fie o excepție, ci o sărbătoare de fiecare zi. Oricum, ea ne dă ocazia unor predici pe tema mulțumirii. Anul acesta m-au uitat iar spre întâmplarea cu ,,cei zece leproși“.

I. Zece oameni solitari în tragedie

Iudeii nu aveau nici un fe de legături cu samariteni, dar în grupul leproșilor, diferenșele de naștere dispăruseră sub povara bolii teribile care-i scosese din tiparele celor vii și-i plasase sub amenințarea unei morții teribile. Cei zece sunt solidari în suferință, solidari în deliberare, solidari în decizie și solidari în cererea lor. Acel ,,Ai milă DE NOI“, exclude preferențialismul egoist al lui ,,Ai milă de mine, nu de el, Doamne!“

II. Nouă oameni vindecați

Nouă iudei vindecați s-au dus să se arate preoților ca să primească certificatul ,,curățirii“ lor, necesar pentru reintegrarea în societate și pentru întoarcerea la viața normală de familie. Cuprinși de euforia bucuriei, cei nouă L-au uitat pe Cel care-i vindecase, pe Cel de la care ceruseră vindecarea, pe Cel pe care veniseră să-l vadă cu problema lor.Ei s-au întâlnit cu Templul lui Dumnezeu și cu preoții lui Dumnezeu, dar au ratat întâlnirea cu Dumnezeu în Christos!

III. Un om mântuit

Veți spune că samariteanul acesta nu s-a putut duce, oricum, la preoții de la templu pentru că n-avea voie … S-ar putea să aveți dreptate în parte, dar eu cred că am face bine să aruncăm o privire mai atentă asura lui.
,,S-a întors slăvind pe Dumnezeu cu glas tare“ (Luca 17:15) marchează o înțelegere profundă a vindecării, o măsurare corectă a harului dat unuia care nu avea dreptul, o recunoștință fără margini care dă pe afară din preaplinul inimi.
,,S-a runcat cu fața la pământ înaintea lui Isus și i-a mulțumit“ (Luca 17:16) marchează o atitudine de adânc respect și de recunoaștere a dumnezeiri. Minunea a avut un izvor divin și samariteanul a recunoscut că Isus Christos a fost izvorul ei. Samariteanul a revenit să se întâlnească cu Dumnezeul care l-a vindecat. Recunoștința credinței lui i-a adus mult mai mult decât vindecarea; i-a adus salvarea veșnică a sufletului. Unde este Isus  este Sfânta Sfintelor lui Dumnezeu! De aceea s-a aruncat omul acesta cu fața la pământ.

Suntem toți în aceeași barcă din cauza păcatelor noastre și suntem tratați la fel de dragostea izbăvitoare a Domnului Isus, dar nu suntem la fel în ceea ce facem după ce am primit salvarea de la Dumnezeu. Unii uităm de El și ne cufundăm în bucurile de moment ale clipei. Și când te gândești că eternitatea stă lângă noi, ca o ușă, și ne așteaptă …

 

Ce a învățat bogatul ajuns în iad?

Luca 16:19-31

Introducere: Ca răspuns la batjocora fariseilor, care rtocmai auziseră pilda ispravnicului necredincios, Domnul Isus face două lucruri: îi mustră pe față și le spune pilda bogatului nemilostiv. Semnificația pildei este clară: anumiți oameni vor învăță până la urmă, dar pentru ei va fi prea târziu.

1. Că este frate cu săracul. „Părinte Avraame …” v. 24

2. Că are nevoie de Lazăr!

3. Că nu se poate trece din rai în iad sau invers.

4. Că frații lui au nevoie de Evanghelie

5. Că mântuirea este doar pe pământ

6. Că necredința se vede în lucrurile mici „Dacă nu ascultă … nu vor asculta …” v.31

Ce n-a știut bogatul ajuns în iad?

Luca 16:19-31

Introducere:

1. Că sufletul nu mănâncă și nu bea. Noi nu suntem un trup care are și suflet, ci suntem un suflet care sălășluiește temporar într-un trup.

2. Că nu are mult timp.

3. Că Dumnezeu este stăpân peste suflarea lui

4. Că va da socoteală de ce afăcut.

 

 

 

Trei afirmații categorice

Luca 4:16-30

Introducere: Uneori realitațile vorbesc mai tare decât vorbele, trebuie numai să ai ochi și să vezi! Iată tre adevăruri clare din această întâmplare petrecută în Nazaret.

1. Nu există coincidențe!

I-au dat să citească cartea, după tradiția citirii la rând din sinagogă, și „s-a întâmplat” ca tocmai pasajul acesta din Isaia să fie partea din sabatula acela!

De fapt, Domnul Isus a știut că nimic nu este la întâmplare, ci că totul face parte dintr-un plan minuțios și prestabilit. Vezi întâmplarea cu măgărușul, vezi cuvintele „pietrele vor striga”, vezi semnul pentru identificarea locului în care să-I pregătească paștele, vezi „ceasul” despre care vorbește în câteva locuri evanghelistul Ioan.

* „Coincidența” – O minune în care Dumnezeu preferă să rămână anonim.

2. Nu există condamnare … pentru cei ce-L primesc pe Isus!

Spre mirarea tuturor, Isus se oprește din citit la mijlocul frazei, refuzând să citească și expreisa „ … și o zi de răzbunare a Dumnezeului nostru” din Isaia 61:2. Nu este de mirare că „toți  cei ce erau în Sinagogă aveau privirile îndreptate spre El” (Luca 4:20).

„Astăzi s-au împlinit cuvintele acestea din Scriptură, pe care le-ați auzit” (Luca 4:21) este un altfel de a spune: „Decamdată, până aici! N-a venit vremea lui „mai departe”.

Prima venire a Domnului Isus a inaugurat o perioadă de har pentru omenire. „Oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit!” Ce situație de excepție! Ce șansă extraordinară!

3. Nu există scuze!

Continuarea pasajului ne arată trecerea de la uimire și admirație, la porniri ucigașe.

Motivația indignării lor a fost că-L cunoșteau, că știau familia Lui, etc. Din cuvintele Domnului Isus reiese clar că astfel de scuze nu stau în picioare. Nimeni, de fapt, nu are scuze să nu primească mântuirea și harul adus de Christos. Și totuși, mulți o fac! Spre paguba lor și spre pierzarea lor veșnică!

Încheiere: Cum stai tu în fața acestor adevăruri?

Un samaritean mulțumitor și nouă evrei memântuiți

De Thanksgiving, Doru Brezoi, unul din presbiterii de la Bethel, ne-a vorbit iar despre cei zece leproși vindecați de Domnul Isus și de acel unul singur care s-a întors să-I mulțumească (Luca 17:11-19). Este o întâmplare „pe muchie de cuțit“, petrecută pe când Domnul Isus se suia la Ierusalim „printre Samaria și Galilea“.

Domnul le spusese: „Duceți-vă și arătați-vă preoților!“ (v.14)

În mod tradițional, între iudei și samariteni nu existau legături sociale. Aduceți-vă aminte că femeia samariteancă s-a mirat că Domnul Isus, un iudeu, cere să bea apă de la ea (Ioan 41-9). Samaritenii erau un fel de „paria“ ai celor din Israel. Totuși, Luca ne spune că între cei zece leproși era și un samaritean. Mizeria a nivelat deosebirile tradiționale și leproșii au putut sta împreună. Ce s-a întâmplat însă la vindecare?

Nouă leproși s-au dus în calea lor și doar samariteanul s-a întors la Isus, ca să-i mulțumească. M-am întrebat pentru prima dată, când

Ce înseamnă o căsătorie bună?

„Veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face slobozi” (Ioan 8:32)

Ideea că o căsnicie poate fi perfectă ne induce în eroare și ne provoacă deziluzii… practic, ne pregătește s-o abandonăm, atunci când fantezia se ciocnește cu realitatea. Lucrul acesta se întâmplă frecvent!

Numai când accepți adevărul că oamenii sunt slabi, nestatornici și dezamăgitori – și că tu faci parte dintre ei – vei putea afla fericirea de lungă durată în căsnicie. Așadar, în câteva ediții la rând, analizăm împreună câteva concepții greșite despre căsnicie.

Ce ne spun genealogiile Domnului Isus ?

Wes Bonda

Matei 1. 1-17   Luca 3. 23-38

Genealogiile prezentate însumează câteva lecții atât de necesare fiecărui om și creștin totodată ! Matei scrie pt. iudei și merge până la Avraam acoperând 2000 de ani dovedind că Domnul Isus e un adevărat iudeu . Luca merge până la Adam acoperând 4000 de ani dovedind neamurilor că Domnul Isus e Salvatorul întregii umanități și aparține umanității ce-și are rădăcina în Dumnezeu -Creatorul omului . Gen.1.26-27  F.Ap.17.26

L1.  Nu există reîncarnare , fiecare om e unic.Domnul Isus nu a fost reîncarnarea vreunui strămoș ci Cuvântul întrupat Ioan 1.14

L2.  Caracterul Domnului nu e moștenire de la strămoși  Iov 14.4 ; Col.2.9

L3.  Lanțul se întrerupe la Domnul Isus . El aduce un nou har pt. omenire : calitatea de copil a lui Dumnezeu ,membru al Împărăției Sale . Ioan 1.12-13; 1Ioan 3.1-2 Mat.12.50

L4.  Gloria Domnului Isus a eclipsat toată slava precedesorilor – Avraam, David, Solomon. El este coroana și slava rasei umane ! Filip.2.9-11 Apoc.1.5-8,13-16

L5.  Domnul Isus nu a aparținut unei caste .Precedesorii au fost săraci și bogați .

L6.  Ne arată perenitatea vieții . Toți au murit indiferent cine au fost. Azi e important să ai scris numele în cartea vieții.Apoc.20.15; 21.27b

L7.  Dumnezeu este organizat și exact în conducerea suverană a istorie 14-14-14 El a pregătit exact trecutul pt. Domnul Isus.

L8.  Domnul Isus : ca fiul lui David – este adevăratul moștenitor al tronului,Împăratul ce domnește veșnic.

: ca fiul lui Avraam -este sămânța în care toate promisiunile date lui se împlinesc.

: ca fiul lui Adam – este adevăratul Om , al doilea Adam 1Cor.15.45

: ca fiul lui Dumnezeu – este omul divin ce aduce o nouă viață , cea din Dumnezeu   Ioan 1.4

Numele nostru poate fi imortalizat sau nu , poate fi uitat sau nu , scris sau nu într-o genealogie , putem fi bogați sau nu , lucrul de căpătâi este că Domnul Isus ne-a mântuit și suntem în familia Sa . Va veni clipa când vom fi împreună cu El. 1Tes.4.16-17. Slavă Lui în veci ! Amin !