Category Archives: Familie

PSALMUL 91

Trecem cu bucurie de la psalmul 90 la psalmul 91, ca cel care iese din întunerec la lumină, din noapte la zorii zilei! Dacă psalmul 90 a fost psalmul vieții trăite sub pedeapsă, psalmul 91 este al vieții trăite sub protecția divină. Mustrarea din psalmul 90 ne ajută să apreciem și mai mult promisiunile din psalmul 91.

Tema psalmului este siguranța celui păzit de Domnul. Există o pecete de protecție peste toți cei ce Îl ascultă și rămân în El. Promisiunile din psalm nu sunt pentru cei ce se apropie de Dumnezeu numai atunci când intră în necazuri și au nevoie de ajutor, ci pentru cei ce s-au așezat temeinic lângă El (v.1) și-L fac în fiecare zi ,,locul lor de adăpost“ (v. 9).

Care sunt pericolele care-i pasc? Curse și boli (v. 3), săgeți (v. 5), molime și urgii (v. 10), pietre (vv. 11–12), lei și șerpi (v. 13; poate o aluzie la Satan însuși). Puteți găsi foarte ușor corespondentul contemporan pentru aceste pericole care-i pășteau pe călătorii evrei de atunci.

Viața de rămânere în Dumnezeu (vv. 1–4) produce viața de sigurață alături de El (vv. 5–13), viață fără panică, care ne înlesnește viața din belșug  (vv. 14–16), viața de biruință și de pace. Cel mai sigur loc din lume este să fii la umbra Celui Atotputernic.

(Traducere după Wiersbe, Warren W.. With The Word Bible Commentary, Thomas Nelson)

Anunțuri

Greșeli de preot în familie

“Eu Îmi voi pune un preot credincios, care va lucra după inima Mea …” (1 Samuel 2:35)

A fi mare preot în Israel era o slujbă prestigioasă și Eli părea potrivit pentru ea. Cu toate acestea, el a eșuat teribil în domeniul familiei. (1 Samuel 2:12) “Fiii lui Eli erau niște oameni răi. Nu cunoșteau pe Domul.” Drept consecință, Dumnezeu i-a spus lui Eli că va “pedepsi casa lui pentru totdeauna, din pricina fărădelegii de care are cunoștință, și prin care fiii lui s-au făcut vrednici de lepădat, fără ca el să-i fi oprit” (1 Samuel 3:13). Ca părinte și lider, trebuie să răspunzi la această întrebare: dacă Dumnezeu ți-ar aplica același standard pe care i l-a aplicat lui Eli, cât de bine te-ai descurca? Eli a ajuns să-și piardă” credibilitatea, copiii, slujba și în final, viața. El a ratat ținta pentru că a făcut câteva greșeli critice. Să ne uităm la ele și să vedem ce putem învăța:

1) A pus accentul greșit. El a accentuat Cuvântul lui Dumnezeu la oameni, dar nu la proprii săi copii.

2) A avut așteptări greșite. El a crezut că fiii lui “vor pricepe” pentru că locuiau sub acoperișul său și lucrau în casa Domnului. Dar nu merge așa.

3) A reprezentat un exemplu negativ. Eli nu a trăit acasă ceea ce îi învăța pe alții la locul de muncă. Când venea vorba de profesia lui, vederea lui era foarte bună, însă era orb față de slăbiciunile și păcatele familiei sale. Rolul de lider acasă nu înseamnă putere și control; ci “dăruire de sine” față de persoanele care ar trebui să conteze cel mai mult (Efeseni 5:25). Așadar, cum te descurci în domeniul familiei?

Despre copiii familiei creștine

Copiii sunt un dar de la Domnul (Gen. 48:8-9)

Copiii sunt o moștenire și o răsplată (Ps. 127:3)

Copiii sunt săgeți cu care să ții piept dușmanului în ziua cea rea  (Ps. 127:4-5)

Copiii sunt un izvor de bucurie (Ps. 113:9)

Copiii sunt cununa părinților (Prov. 17:6)

Abuzarea copiilor este foarte gravă (Mat. 18:1-6)

Educarea lor este o prioritate (Efes. 6:1-4)

Creștinismul este mereu la o sigură generație de dispariție. Dacă neglijăm copiii nenorocim viitorul.

(W.W. Wiersbe)

Cum ne putem ajuta unul pe celelalt in viața de familie?

1 Samuel 25:  ,,Abigail si David“

,,Înainte de a-ți pune mintea cu un nebun, asigură-te că nu face și el la fel“
Criza dintre Abigail, Nabal și David ne pune înainte un material bogat pentru analiza succesului în viața de familie. Abigail știe să se poarte și cu un bărbat nebun (șoțul ei) și cu un bărbat mânios, dar rezonabil (David).
Obisnuita (din relația cu Nabal) sa faca acest lucru in fiecare zi cu sotul ei, Abigail il oprește pe David de la rau si-l indeamna la bine. Experienta ei este déjà cunoscut a si recunoscuta de cei din casa ei: „Sa stii … Vezi ce ai de facut.” Ei nu-i dau sfaturi, ci doar o indeamna la actiune, încrezători că și de  data aceasta eava știi ce să facă.
Aplicație la situația noastră: Vremurile de criza ne pun in față mari probleme. Felul in care le rezolvăm dă pe față caracterul nostru.
Uneori tare aș vrea să-i pun unei mirease această întrebare: ,,De ce-l iubesti? Spune-mi ceva despre el.“
E Frumos  – O faci din admiratie
E Destept   –  O faci din respect
E Bogat   –   O faci din interes
Nu stiu nici eu …   –  Este singurul răspuns care dă pe față o dragoste adevărată!

Citește în continuare

Ce ne dă Păstorul cel bun ?

Text: Psalmul 23

I. Un drum cu Dumnezeu.

II. O masa cu Dumnezeu

III. O casa cu Dumnezeu.

(Ionel Vasiloni)

O jertfă plăcută Domnului

(O predică de Cină)

Jud. 13:8-20

Introducere:  Întâlnirea familiei lui manoah cu Îngerul Domnului ne pune înainte o întâmplare cu trei straturi: o masă, o metaforă și un mesaj.

I. O masă – 13:8-15

Entuziasmat că acest om al lui Dumnezeu i-a dat o veste bună, Manoah vrea să-i dea și el o mâncare bună. Îl invită la masă. Atâta pricepea el, atâta pătrundea el în natura lucrurilor. La fel este și cu Cina Domnului. Unii vedeau în Corint și alții văd astăzi doar o masă, o simplă masă de părtășie și bucurie.

II. O metaforă – 13:16-20

Refuzat, Manoah întreabă curios: Cine ești? Cum te cheamă? Ce hram porți? Cum se poate să mă refuzi când te invit la masă? Răspunsul îl uimește și mai mult. ,,Omul“ acesta al lui Dumnezeu nu are un nume ca toți oamenii !! E minunat! Este dincolo de puterea noastră de înțelegere. Într-o schimbare care îl uimește și mai mult pe Manoah, ,,omul“ acela cu nume ,,minunat“ se urcă în flacără și … dispare. Oare care este însemnătatea acestui fapt?

III. Un mesaj – 13:16-20

Metafora are un mesa foarte clar pentru noi, pentru că noi știm mult mai multe decât Manoah. Mâncarea adusă de Manoah s-a transformat într-o jertfă, iar rostul jertfei este să fie ,,un miros plăcut înaintea Domnului“. Îngerul Domnului (ne spune textul că El era ,,omul“ pe care-l întâlnise Manoah) s-a urcat în flacăra mistuitoare și s-a dus împreună înaintea tronului din ceruri.  Este o metaforă care ni-l arată pe Domnul Isus (teofania lui Isus dinainte de întrupare) făcându-se una cu jertfa noastră pentru ca jertfa noastră să poată fi de bun miros și să ajungă la Dumnezeu. Toate jertfele din toate timpurile și din toate locurile au fost doar simboluri pentru Marea jertfă a lui Christos. Taote îl prefigurau pe Christos, toate aveau și au nevoie de Christos. El trebuie să se urce în jertfele noastre și noi trebuie să ne urcâm în Jertfa lui. Trebuie să ne facem una cu El ca să fim primiți de Dumnezeu, ca să fim de bun miros, ca să fim asultați de Dumnezeu.

Cina Domnului este, prin excelență, locul în care ne întâlnim nu doar pentru o masă, nu doar pentru a sta împreună cu un ,,om al lui Dumnezeu“, ci pentru a ne bucura de intervenția lui Christos care a intrat în flacără și s-a dus pentru noi înaintea lui Dumnezeu.

Zidește caracter în copiii tăi

1. – “Poruncile acestea … să le întipăreşti în mintea copiilor tăi” (Deuteronom 6:6-7) 

Un mare predicator a spus odată: “când vremurile sunt tulburi strigăm: “Doamne, dă-ne bărbaţi pe măsura munţilor noştri”. Drept răspuns, Dumnezeu ne dă copii şi spune: “lată materialul de construcţie”. Copiii noştri sunt: “material de construcţie” şi noi trebuie să-i transformăm în bărbaţi şi femei ai lui Dumnezeu. lată un proiect după Biblie. Mai întâi, “poruncile acestea pe care ti le dau astăzi, să le ai în inima ta”. Părinţilor, dacă nu practicaţi principiile spirituale, nici copiii voştri nu o vor face.

Într-adevăr, dacă nu trăieşti ceea ce predici, cuvintele tale vor ajunge la urechi surde şi vor da naştere unor inimi rebele. Nu trebuie să fii perfect, dar trebuie să fii autentic. În al doilea rând, “să le întipăreşti în mintea copiilor tăi”. Trebuie să subliniezi, să accentuezi, să arăţi, să limpezeşti, să bati toba şi să întipăreşti.
Nimic trecător sau pasiv aici! Trebuie să fie un proces deliberat, complet, activ şi repetat. în al treilea rând, “să vorbeşti de ele”. Copiii tăi nu vor prinde adevărul prin osmoză. Trebuie să vorbeşti, nu cu tonuri religioase pe care nu le înţeleg, ci cu limbaj normal, în mod natural, în momente naturale. “Să vorbeşti de ele când vei fi acasă”, în confortul decorului familial. “Când vei pleca în călătorie”, în mediul simplu al discuţiilor în drum spre parc sau spre şcoală. “Când te vei culca şi când te vei scula”, căutând oportunităţi, deoarece momentele de învăţare vin şi pleacă neanuntate. Părinţii care “se bucură de zi” descoperă că Dumnezeu i-a echipat să-şi modeleze copiii făcându-i bărbaţi şi femei ai lui Dumnezeu.

I. Învată-i pe copiii tăi importanta de a sta în picioare pentru ceea ce este drept. Copiii noştri gravitează spre tot ce le face plăcere persoanelor importante din viata lor – bun sau rău – din nevoia lor de a fi acceptaţi. Dacă cei din anturaj fac ceva, aprobarea lor va reprezenta o influentă puternică asupra lor. Nu întotdeauna e vorba de copii cuminţi versus copii răi sau despre moralitate versus imoralitate – ci de faptul de a fi copil! Solomon, amintindu-şi de propriile tendinţe ale tinereţii, ne-a sfătuit: “dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa câştigat de ei!

Dacă-ti vor zice: “Vino cu noi!… să nu porneşti la drum cu ei” (Proverbe 1:10-15). Devenim ca cei cu care ne însoţim şi dacă copiii noştri trebuie să stea în picioare pentru Dumnezeu împotriva influentelor distrugătoare, ei au nevoie de instruire în câteva domenii. în primul rând, calităţile unei prietenii adevărate. învată-i că adevăraţii prieteni caută interesele reciproce şi cei care ii conduc spre pericol sau păcat nu sunt prieteni. în al doilea rând, inevitabila lege a consecinţelor. “Ce seamănă omul, aceea va şi secera.

Cine seamănă în firea lui pământească, va secera … putrezirea; dar cine seamănă în Duhul, va secera din Duhul viata veşnică” (Galateni 6:7-8). Şi întăreşte-ti învăţătura refuzând să-i salvezi din mijlocul consecinţelor. In ultimul rând, tipul corect de eroi. În loc de staruri rock sau celebrităţi sportive cu un caracter îndoielnic, prezintă-le copiilor tăi eroii din Biblie care sub presiune au fost un model de evlavie, neprihănire şi curaj!

II. Învată-i pe copiii tăi să răspundă în mod corespunzător îndrumării şi mustrării lui Dumnezeu. Ajută-i să înţeleagă că mustrarea lui Dumnezeu nu înseamnă respingere. “Fiule, nu dispretui mustrarea Domnului, şi nu te mâhni de pedepsele Lui. Căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care-l iubeşte!” (Proverbe 3:11-12).
Pentru a-i ajuta să înţeleagă asta, mai întâi învată-i să răspundă corect la mustrarea ta. Regulile pe care nu le aplici acum, vor fi aplicate de altcineva mai târziu, cu un pret mai mare. Dar fă ca mustrarea ta să fie corectă, nu în exces. Şi fii constant. Nu îngădui azi ce ai pedepsit ieri. A spune lucruri precum: “De câte ori ti-am spus?” sau “Dacă mai faci asta vreodată, te pedepsesc” înseamnă că nu eşti serios şi că ei au mai multe avertizări înainte ca tu să acţionezi. Aplică ceea ce spui!

Nu ameninţa dacă nu intenţionezi să mergi până la capăt. În al doilea rând, învată-i să răspundă corect la persoane în poziţie de autoritate. “Oricine să fie supus stăpânirilor celor mai înalte; căci nu este stăpânire care să nu vină de la Dumnezeu” (Romani 13:1). Nu discredita poliţia, profesorii, directorii, pastorii şi aşa mai departe. Dacă faci aşa, lucrul acesta se va întoarce împotriva ta şi a copiilor tăi.

III. Împărtăşeşte-le experienţele tale de creştere personală prin mustrare. Spune-le că nu eşti perfect; asta îi va ajuta să se raporteze la Citește în continuare