Category Archives: suferinte

Acreditările împăratului divin

Introducere:

Plonjați fățarnic într-o amnezie voluntară, cei ce L-au judecat pe Isus l-au întrebat despre învățătura Lui. Răspunsul a fost necruțător! „Știți ți voi prea bine pentru că Eu n-am vorbit în ascunsl, ci am proclamat pe față. Mă judecați nu prentru ceea ce nu știți. ci pentru ceea ce știți prea bine.“

Ioan 18:20 Isus i-a răspuns: „Eu am vorbit lumii pe faţă; totdeauna am învăţat pe norod în sinagogă și în Templu, unde se adună toţi iudeii, și n-am spus nimic în ascuns.

Într-adevăr activitatea Sa a fost publică și limpede. El a venit ca Împărat, a făcut lucrările unui Împăîrat divin și S-a oferit ca Împărat pentru împărăția pe care ei, ipocriți, pretindeau că o așteaptă. Acum, paradoxal, ei se grăbeau să-L elimine pe El ca să nu le strice sărbătoarea pe care El venise tocmai ca să o împlinească.

Care au fost acreditările Lui ca Împărat divin?

I. Născut să fie împărat – Mat. 2:2

II. Uns să fie împărat Mat. 3:13

III. Și-a prezentat platforma împărătească – Mat. 5-7

IV. Autoritatea asupra naturii – Mat. 8:23-2

V. Autoritate asupra bolilor – Mat. 8-9

VI. Autoritate asupra demonilor 

VII. Și-a vestit venirea – Mat. 10:1-7

VIII. Autoritate asupra morții –  Iair – Marcu 5:35-43, Fiul văduvei (Luca &.11-17), Lazăr (Ioan 11:38-44).

  UNGEREA   DOMNULUI  CU  MIR 

(Nelu Gug)

                                               Ioan 12:1-11

Împrejurarea si  locul  unde se petrece acțiunea:

    –  în   BETANIA,  după  învierea  lui  LAZĂR,

    –   cu  SASE  zile  înainte  de  Răstignire  

La  o  Cină în familia  iubită de Domnul,

Erau  zile tulburi în Țara Sfîntă . . mari tensiuni între Bine si Rău, între cei Credinciosi Domnului si  agenții celui rău ..

                 . . . la fel ca  astăzi ….

Conducătoriii religiosi, protejați de liderii politici se adunau să  comploteze împotriva lui Isus;

Prietenii lui Isus erau adunați în Betania, să-si arate  dragostea față de El,

    . . . acțiunea petrecută în casa lui Simon Leprosul,       Marcu 14:3    

ACOLO erau vre-o  17 persoane adunate împreună la o cină,

  . . . Simon Leprosul,   Lazăr, Marta,  Maria,   Hristos si  12 Ucenici …

Aici, cu această ocazie, are loc  UNGEREA  CU  MIR  a Domnului Isus, inițiată nu de un bărbat, ci de o femeie.

&   Interesant  că,  legat de ultimele evenimente din viața Domnului Isus, FEMEILE  joacă un rol  important . . ele îl urmează pe Domnul peste tot si îl slujesc,, ele  sunt sub Crucea Domnului (si doar un singur bărbat din cei apropiați de Domnul – Ioan),

ele pleacă ultimele de la mormînt iar în dimineața Învierii sunt primele la mprmînt . . văd îngeri, sunt primii mesageri ai Învierii…. Domnul se arată întîii unei femei – Maria Magdalena.

v. 3   de remarcat cu privire la acest MIR, 3  lucruri :  CANTITATEA . . . „un litru”    CALITATEA . . .  „mir de nard curat”,

si  VALOAREA  LUI:  . . .”de mare preț”

APOI,  TREI  persoane cheie, implicate în această acțiune:   MARIA cea care inițiază,  IUDA  cel care critică  si  ISUS persoana centrală a evenimentelor.

MIRUL DE  NARD –  Nardul =  nume dat mai multor specii de plante ierbacee provenite din India, regiunea Himalaia,

„Mirul de Nard”  =  parfum  extras din rădăcina acestor plante, folosit foarte mult în acele vremuri …

#  probable că ideea cu „Uleiuri Esențiale de azi, acolo isi au rădăcina istorică …

Cîteva Sublinieri în legătură cu această  faptă inspirată a Mariei:

I.   ÎNSEMNĂTATEA  UNGERII . . . 

– faptul că Isus apreciază  gestul Mariei, asta demonstrează că asta a însemnat mult pentru cei implicați ..

a.  Întîi  o  Mulțumire  Sinceră –  asa a înțeles Maria să-si exprime practic mulțumirea ei față de    Domnul,

Nu doar cu vorbe, cu rugăciuni, ci ceva mai mult, ceva care să coste … să impresioneze…

@   Vom sărbători iar Moartea si Încierea Domnului Isus, prețul mare al Jertfirii Sale pentru noi . . . cum vom mulțumi ? 

       cu gura, cu buzele . . rugăciuni, cîntări ? fain, frumos !  DAR numai atît ? ceva mai practic …..????

b.  Apoi,  o UMILINȚĂ  Adîncă . . .

Interesant . . acolo, la acea cină, Marta slujea – frumos, de apreciat, Lazăr si alții stăteau cu Domnul la masă, discutau, aveau părtăsie . . fain,   

DAR, Maria ia mirul de nard, se apleacă, se umileste la picioarele Domnului,  le unge cu mir si . . . culmea:  „le-a stars cu părul capului ei” .. greu de imaginat în cultura de azi … 

#  Probabil că, si de Sărbătorile astea, multe surori vor merge pe la coafor, si vor cheltui sume importante să-si aranjeze părul – podoaba capilară . . . V-as ruga însă, să vă gîndiți puțin la gestul acestei femei – Maria – apreciată mult pe paginile N T.

        . . . cîtă umilință, ce atitudine impresionantă,   ce soc puternic pentru cei prezenți … nimic firesc, nimic carnal, sau lumesc în acest gest, ci doar o inspirație a Duhului Sfînt …

c. Dar si o DRAGOSTE  demonstrată, observăm în acest gest ..

Cînd e verb de Domnul Isus –  ea nu face  economii,  nu se uită la ceva cheap, ieftin . . ceva „în sale”, NU !

    – pentru Domnul dai ce ai mai scump în casă !   

*  DAVID:  „nu doresc  să aduc  Domnului o jertfă care să nu mă coste”,

Ce face ea pentru Domnul ei, nu consideră „risipă”, doar cei firesti, fără minte, judecă asa . . pentru ea asta e un CÎSTIG  curat !

d.  Ungerea  cu mir însemnează si o DURERE  Sfîntă, 

Ea stia  că  El va muri si că va fi îngropat,      v. 7  Ea face lucruri în avans . . . cînd încă Domnul e în viață.

Interesant, si celelalte femei pregătesc miresme si uleiuri, să ungă trupul mort al Domnului . . dar ce importanță mai avea asta ? era doar un obicei al vremii…

Dar ce face Maria, e un act deosebit,  semnificativ, însemnat … apreciat !!!!

Prin asta exprimă o durere sfîntă pentru Iubitul inimii ei, Domnul care se jertfeste să ne  salveze ….

e.  Gestul de ungere exprimă si o  ÎNCREDERE Puternică . . 

. . nu e un gest asa la întîmplare, ca pentru fiecine . . . ci e ceva inspirat, a prins momentul să exprime public, la acea Cină, față de toți, încrederea ei, în cel venit de Sus, ca să ne salveze pe noi, prin jertfirea Sa,.

„Mă-ncred în El orice s-ar întîmpla . . ” asta e cîntarea ei ….

DECI, iată ce înseamnă UNGEREA:  mulțumire, umilire,  exprimarea  dragostei, a dureri pentru Domnul, si a încrederii depline în triumful final !

II.  VALOAREA  UNGERII  CU  MIR . 

Iuda  valorifică  mirul   la 300 de dinari,  – plata unui   lucrător cu ziua pe un an de zile !

  +  un dinar = era plata untie  file de lucru.

ASA  Îl  valorifică  Maria pe  Isus !!!!

    CINE ar fi gata, de  aceste  Sărbători să facă un asemenea gest  față de Domnul, care să-l coste cîstigul pe un an de zile ??

#  De observat  aici, modul de  gîndire a lui Iuda:      v. 4 – 5 – 6 . a omului   firesc, carnal,  lumesc …  

       „Ce  risipă, ce prostie !  for  what ????”   „Eu nu sunt friare, eu am muncit din greu pentru banii mei, eu stiu ce să fac cu ei,

#  FRAȚILOR, nimic nu e  pra mult,  prea scump să dăruim pentru Hristos  si cauza Lui !

El e  singurul care merită să-I oferim  lucrurile cele mai de preț !   –  să-I dăm si să ne dăm Lui !

„Căci tu vei trece de-aici lăsînd toate,   Dar ce lui Isus ai făcut va sta !   Asta rămîne, nu vestejeste . . . !”

III.  ACTUL  UNGERII CU  MIR.

+  Privit de Maria . . . prin prisma ei . . . TOT ce poate face pentru Isus – se merită, o face cu plăcere,

+   Privit de Iuda . . . risipă, pierdere de timp si bani …

         –  pentru el Isus a  devenit mic si neînsemnat,

&  Pentru cei lumesti si firesti . . . a souri si a jertfi Domnului, înseamnă o  risipă ..  Ce trist !

+  Actul acesta  privit de Domnul . . prin prisma Lui,    

. . . ca o  faptă bună,  de neuitat . .     MARCU 14:9   un gest unic, inspirativ si pentru noi …

IV.  REZULTATUL  ACESTEI  UNGERI .

+  Întîi,  dorința Mariei  împlinită . . să facă ceva deosebit pentru Domnul, înaintea morții si îngropării Sale,  nu după . .

+  Hristos  mulțumit de  gesture ei . 

El e deasupra săracilor . . a refugiaților din Ucraina,  deasupra „homeless”,lor,  deasupra musafirilor la masa …

El e  UNIC si merită un gest UNIC , care să-l mulțumească, să-l slăvească !. 

+  Iuda –  descoperit pe față, cu această ocazie . . 

    –  gestul  Mariei, il irită pe Iuda si el nu rezistă la lucruri frumoase pentru Domnul, si re-acționează.

Oamenii firesti re-acționează întotdeauna cînd cei duhovnicesti fac ceva, jertfesc ceva deosebit de  dragul Domnului,

  – „De ce trebuia asta ? ce crezi că rezolvi cu asta ? Nu se merită. Se putea face altceva … ! gîndire bolnavă.

Cîte lucruri  interesante se pot petrece la o CINĂ, la un Diner . . .   depinde  cu ce scop o dai …

–  interesant cum te raportezi, cum te manifesti, intr-o   astfel  de ocazie,   poate   unică; 

    –  poți face un gest, o faptă, care să-i imresioneze pe toți cei prezenți, dar mai ales pe Domnul, care e  întodeauna   prezent

la întrunirile noastre de părtăsie, fie în casă, în familie, fie chiar în Biserică.

 #  Cînd faci o faptă bună, un gest frumos, spiritual, asteaptă-te la  reacții adverse, la reprosuri, la critici dure din partea unora …

 dar nu te lăsa influențat de asta !  dacă îndemnul e  de Sus, mergi înainte…

&  Să nu ne intereseze părerile altora, cu privire la slujirea noastră, ci mai mult să ne intereseze părerea Domnului . .

Ce zice Domnul de fapta mea, cum etichetează El  jertfa mea ???   Asta e  important.

„Maria si Marta sunt două surori, Ce-n Rai îsi petrec  Vesnicia,

Par eu pe pămînt parc-as vrea uneori,  Cînd Marta să fiu, cînd  MARIA !!!”   

Doamne ajută-ne să luăm expemple bune de pe paginile s Scripturii, si să le urmăm.      

AMIN

Divinitatea Mielului

«După aceea m-am uitat şi iată că era o mare gloată pe care nu putea s-o numere nimeni, din orice neam, din orice seminţie, din orice norod şi de orice limbă, care stătea în picioare înaintea scaunului de domnie şi înaintea Mielului.» APOCALIPSA 7:9

Ultima carte a Bibliei ne revelează dumnezeirea Mielului. Acolo vedem poziţia finală a Mielului înaintea lui Dumnezeu. Aproape nicăieri în Apocalipsa Mielul nu lipseşte de la tronul Său:

«şi strigau cu glas tare şi ziceau: „Mântuirea este a Dumnezeului nostru, care stă pe scaunul de domnie, şi a Mielului!”» (Apoc. 7,10) sau

«Şi mi-a arătat un râu cu apa vieţii, limpede ca cristalul, care ieşea din scaunul de domnie al lui Dumnezeu şi al Mielului» (Apoc. 22,1).

Aşadar Cristos ni Se descoperă ca fiind centrul dumnezeirii pentru toată eternitatea. Nu există viaţă veşnică decât prin credinţa în jertfa Mielului lui Dumnezeu:

«Nimic întinat nu va intra în ea, nimeni care trăieşte în spurcăciune şi în minciună, ci numai cei scrişi în Cartea Vieţii Mielului» (Apoc. 21,27).

Aşadar Dumnezeu a dat Mielului dreptul de a-Şi alege sfinţii. Numai cei care prin naşterea din nou primesc natura divină a Mielului vor putea să Îl vadă: «Dar ştim că atunci când Se va arăta El, vom fi ca El; pentru că îl vom vedea aşa cum este.» (1 loan 3,2).

Ce minunat şi totuşi cât de cutremurător este mesajul Mielului!

Semnele Domnului Isus

I. Semnul nașterii – Luca 2:8.

Iată semnul intruparii au fost scutecele. S-a făcut la fel ca noi. Toți copiii de la cei din palat pana la cei din coliba au acest lucru comun, au purtat scutece.

II. Semnul răstignirii – Ioan 20:24.

El ne vorbește despre Toma care a cerut sa vada semnele rastignirii.

III. Semnul ingroparii   Mar. 22:38

Iosif din Arimatea l-a pus in mormantul lui. Semnul lui Iona care a stat in chit gimp de trei zile.

IV. Semnul invierii stricati Templar Acesta si in trei zile si il voi ziti la loc.  Dat cu ocazia curatirii Templului.

V. Semnul   Sfârșitului – Mat. 24:1-3.

Semnul revenirii Tale și al sfârșitului veacului. Este vestirea Evangheliei pana la marginile pământului. (Mat. 24:14)

VI. Semnul generațiilor de urmașii – Luca 2: 25-35. Semn care perpetuează și autentifica apartenența la Christos este împotrivirea față de El.

VII.    Semnele suferințelor. – Gal. 6:14-17 – Semnul

Roșca, Florian Damian, Liviu Puraci, Iosif  ,

Vești bune pentru cei aflați în furtună

Text: Mat. 14:22-

Introducere: Această furtună este o ilustrație a tuturor problemelor noastre. Ce bine este să știm că:

I. Exista UNUL neafectat de furtună

Isus este dincolo de legile și restricțiile „firii”

II. Există UNUL care ne poate chema să facem ce face El.

III. Există UNUL la care putem striga

IV. Există UNUL care întinde mâna „îndată

„El vrea să te scape mai mult decât vrei tu să scapi.

Încheiere: Isus te așteaptă. Strigă-l să te scape!

Unde a fost lupta mai grea?

Vreau să vă pun înainte o meditație. Hai să punem una lângă alta două imagini: Domnul Isus în Ghețimanii și Domnul Isus pe cruce. Unde a fost lupta mai grea?

Ce-ar fi fost dacă cuvintele ar fi fost inversate și vorbele spuse în Ghețimanii ar fi fost spuse pe Cruce ?

Este evident că Fiul lui Dumnezeu s-a clătinat în Ghețimanii, dar a fost stabil ca o stâncă la Golgota. În Ghețimanii abiruit. Pe Cruce s-a dus doar ca să-și ducă până la capăt lucrarea.

,,El este Acela care, în zilele vieţii Sale pământeşti, aducând rugăciuni şi cereri cu strigăte mari şi cu lacrimi către Cel ce putea să-L izbăvească de la moarte, şi fiind ascultat, din pricina evlaviei Lui, măcar că era Fiu, a învăţat să asculte prin lucrurile pe care le-a suferit“   (Evrei 5:7-8).

Mat 26.39-44Marc 14.36-39Ioan 17.1Ps 22.1Mat 27.46-50Marc 15.34-37Mat 26.53; Marc 14.36Mat 26.37Marc 14.33Luc 22.43Ioan 12.27;

Satan în Joia Mare

Luca 22

Introducere: Urmărim deobicei drumul Domnului Isus spre Calva și înviere. Astăzi vă propun să nu uităm că, implicat în toate acestea, la lucru era și … Satan. Din umbră sau pe față, el complptează, ispitește, stăpânește, folosește. Un război între două forțe spirituale. Înfruntarea n-a fost niciodată între doi egali. Totuși, Satan este redutabil și ne trebuie lumina lui Dumnezeu ca să-l dăm pe față și să-i facem față. Și în Matei și în Luca, evenimentele din Joia Mare au alcătuit cel mai mare/lung capitol al cărții. În Luca sunt nu mai puțin de 71 de versete. În Matei sunt 75.

I. Satan în Templu – 22:1-6
v. 23 . ,,Satan a intrat în Iuda“, dar cine ne spune că nu era deja și în preoții și cărturarii de la curte ?

II. Satan în camera de sus – 22:7-38
v.31 Satan face mare cernere din care iese și dorința de a fi cel mai mare.

III. Satan în grădină – 22:39-53
v.53 – ceasul dușmanilor și puterea întunerecului

IV. Satan în curtea de judecată – 22:54-71
Tăgăduirea lui Petru este un exemplu de ,,cernere“ , lepădarea lui este o rană din care-l va izbăvi doar Învierea.

Încheiere: Ce frumos e că acest capitol nu se încheie cu biruințele de o clipă ale dușmanul sufletelor noastreci cu lupta viteazei noastre Căpetenii !

Ghețsimaniul nostru cel de toate zilele

– “Isus a venit cu ei într-un loc… numit Ghetsimani” (Matei 26:36] 

Cuvântul Ghetsimani înseamnă “măsline zdrobite”. Şi din măsline zdrobite iese uleiul care vindecă, iluminează şi hrăneşte. Cu toţii avem Ghetsimani-ul nostru. Pentru a-l înţelege şi a-l accepta pe al tău, priveşte la noaptea pe care a petrecut-o Hristos înainte de a merge la cruce: “Isus a venit cu ei într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani şi a zis ucenicilor: … “Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămâneţi aici, şi vegheaţi împreună cu Mine” Apoi a mers puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ, şi S-a rugat, zicând: “Tată, dacă este cu putinţă, depărtează de ia Mine paharul acesta! Totuşi nu cum voiesc Eu, ci cum voieşti Tu” (v. 36-39). Să remarcăm: 

1) Ghetsimani este locul în care rugăciunile tale nu primesc răspunsul pe care ţi l-ai dori. Dumnezeu înţelege ce simţi şi El are un plan mai bun în vedere.
2) Ghetsimani este locul în care cei mai apropiaţi nu te pot ajuta. Asemenea ucenicilor lui Hristos, ei se vor Citește în continuare

Sapte moduri prin care vorbeste crucea

jesus on the cross

In urma unui sondaj de opinie care anunta care este cel mai iubit imn din toate timpurile, „Pe un deal departat” (n. tr. „The Old Rugged Cross” in engleza ) a fost cel mai popular. Autorul acestui imn, George Bennard , considera crucea ca fiind nu doar un simbol al crestinismului, ci chiar inima lui.
Peste cateva zile, crestinii din tarile cu populatie preponderent catolică din intreaga lume vor sarbatori suferintele lui Hristos, iar peste cinci saptamani și cei din tarile ci populatie preponderent ortodoxa, convinsi fiind că ea, crucea, este cu adevarat centrul rascumpararii lui Dumnezeu. Crucea vorbeste despre multe lucruri pe care trebuie sa le intelegem cu privire la Dumnezeu, la noi, la nevoile noastre, la datoria noastra si la speranta noastra.
In timp ce meditam recent la cruce, mi-am notat 7 moduri prin care crucea vorbeste:

1. Crucea arata spre starea noastra pacatoasa.
Noi ne putem crede buni si valorosi, dar crucea spune ca toti suntem pacatosi si meritam moartea si judecata. Mai mult decat atat, spune ca pacatul nostru este atat de mare incat a fost nevoie de sangele Fiului scump si nevinovat al lui Dumnezeu ca sa-l ispaseasca. Suferinta lui Hristos pe cruce a fost pedeapsa pe care noi o meritam pentru multele noastre incalcari ale legii lui Dumnezeu.

Biblia spune „Fiindca plata pacatului este moartea”(Rom. 6:23).” „Noi rataceam cu toţii ca niste oi, fiecare isi vedea de drumul lui; dar Domnul a facut sa cada asupra Lui nelegiuirea noastra a tuturor.”(Isaia 53:6). „Pe Cel ce n-a cunoscut niciun pacat, El L-a facut pacat pentru noi, ca noi sa fim neprihanirea lui Dumnezeu în El.”(2 Corinteni 5:21)

2. Crucea vorbeste despre dragostea extraordinara a lui Dumnezeu si despre harul Sau minunat.
Trebuie sa va marturisesc ca ar fi posibil sa doresc sa-mi dau viata pentru o persoana buna. Cu toate acestea, ma indoiesc profund ca as vrea sa dau viata fiului sau fiicei mele pentru a salva un dusman. Totusi, aceasta a facut Dumnezeu cand L-a dat pe Hristos ca sa ne salveze si sa ne ofere darul vietii vesnice. Prin respingerea regulilor lui Dumnezeu pentru viata noastra, noi suntem Citește în continuare

Contribuții în contrast

(Wes)

ISAIA  53 . 3-9

Isaia ne prezinta contrastul dintre contributia Domnului Isus la mantuirea noastra si „contributia” pe care

1.  EL in dureri cumplite – noi nepasatori v.3

2.  El ne-a substituit –  noi credeam ca-i pedepsit pe merit  v.4,5

3. El preocupat de nelegiuirile noastre – noi de drumurile ratacitore proprii  v. 6

4. El suferind in tacere –  noi neintelegand de ce o face v. 7-8

5. El curat –  noi L-am rastignit la un loc cu talharii v. 9