Category Archives: Nasterea Domnului

Divinitatea pruncului

Text: Luca 2:8-20

La Adam putem vorbi despre ,,creație“.

La Christos trebuie să vorbim despre ,,filiație“.

Nu putem dărui credință, dar putem aduce argumente. Păstorii de atunci au mers și s-au bucurat de nașterea copilului din Betleem. Veți spune: ,,Bine, bine! Așa aș crede și eu dacă mi s-ar arăta un înger, dacă ar vorbi cu mine și dacă aș auzi apoi cântec de oaste cerească …“  N-aveți dreptate. Păstorii au avut mult mai puține dovezi despre divinitatea pruncului decât avem noi. Lor li s-a dat un ,,semn“ și așa au găsit pruncul ,,înfășat în scutece și culcat într-o iesle“. Noi avem astăzi privilegiul de a privi panoramic înapoi la toate dovezile despre divinitatea acestui copil născut acum două mii de ani.

Ce-ar fi trebuit să fie și cum ar fi trebuit să facă o făptură pentru a dovedi că este venită din cer printre oameni? John MacArthur mi-a sugerat acest studiu și vi l-am schițat aici și vouă, după ce am încercat, dar n-am prea reușit, să-l țin aseară la Bethel.

Ca să-și dovedească divinitatea, cel ce a venit din cer ar fi trebuit neapărat …

1.  fie fără păcat

Nimeni, nici măcar dușmanii Lui n-au putut să-L dovedească drept vinovat de ceva. Până și Citește în continuare

De ce a trebuit să se nască ?

Text: Filipeni 2:5-11

I. Creatorul S-a dezbracat de sine însuși

Col. 1:15

II. Creatorul a luat chip de om
Putea apare dintr-o data, misterios si tainic asemenea lui Melhisedec, fără  naștere, fără părinți, fără urmașii.
III. Creatorul a luat chip de rob
Sa ne slujească nouă, sa obosească , sa se consume, sa agonizeze, sa se jertfească.

FIUL LUI DUMNEZEU ŞI FIUL OMULUI

(Ticu Moisa)

Ioan 1.33-34, 51

Introducere:

Pentru Fiul lui Dumnezeu, pământul este opera mâinii Sale, iar locuitorii pământului sunt obiectul milei Sale.

1. Când a venit (pentru lume) ca Prunc, i-a speriat pe cei răi (Mt. 2.3) şi i-a salvat pe cei pierduţi (Lc. 19.10)

2. Când vine (pentru Mireasă) ca Cel Preaiubit, îi va separa pe cei duhovniceşti de cei fireşti (Lc. 17.34)

3. Când va veni (pentru Israel şi Neamuri) ca Prinţ, îi va sancţiona pe cei nelegiuiţi (Apoc. 6.15-17) şi îi va înscăuna pe cei neprihăniţi (Mt. 25.34-40)

Pruncul arată slăbiciunea, neputinţa şi dependenţa

Preaiubitul aşteaptă credinţa, nădejdea şi dragostea (1 Cor. 13.13)

Prinţul ne asigură lauda, slava şi cinstea (1 Petru 1.7)

Încheiere:

Ferice de cel ce L-a primit pe Fiul lui Dumnezeu ca Prunc (Gal. 4.19) şi L-a aşteptat ca pe Cel Preaiubit (Evr. 9.28), fiindcă vine vremea când va domni împreună cu Prinţul prinţilor şi Domnul domnilor (Apoc. 3.21; 2 Tim. 2.12).

Simeon – întâlnirea cu Christos

Text: “Acum, slobozeşte în pace pe robul Tău … Căci au văzut ochii mei mântuirea Ta” (Luca 2:29 )

Biblia spune: “În Ierusalim era un om numit Simeon. Omul acesta ducea o viaţă sfântă, şi era cu frica lui Dumnezeu. El aştepta mângîierea lui Israel … El a venit în Templu, mânat de Duhui. Şi, când au adus părinţii înăuntru pe Pruncul Isus, ca să împlinească cu privire la El ce poruncea Legea, Simeon L-a luat în braţe, a binecuvântat pe Dumnezeu şi a zis: “Acum, slobozeşte în pace pe robul Tău … Căci au văzut ochii mei mântuirea Ta” (Luca 2:25-34).

Povestirea despre Simeon ne învaţă trei adevăruri importante: Primul: Indiferent de cât timp e nevoie, dacă îl cauţi pe Domnul, îl vei găsi. Sau chiar mai bine, El te va găsi pe tine şi ţi Se va descoperi. Al doilea: Dumnezeu, nu tu, alege momentul şi modul în care se va apropia de tine. Simeon nu a văzut uimitoarea lucrare a lui Hristos în timpul celor trei ani şi jumătate in care Şi-a arătat puterea supranaturală. El L-a văzut doar pe Pruncul născut, în braţele Măriei. Dar L-a văzut pe Dumnezeu şi asta i-a fost suficient. Al treilea: Chiar dacă ducea “o viaţă sfântă”, Simeon şi-a dat seama că este pregătit să moară numai după ce îl vede pe Domnul şi-L ia în braţe.

Unii dintre noi nu doresc să moară până nu au văzut lumea. Simeon nu a dorit să moară până nu L-a văzut pe Răscumpărătorul lumii. Aşadar, întrebarea la care trebuie să răspunzi este – L-ai întâlnit pe Domnul? Este El Mântuitorul tău personal? Numai după ce ai găsit răspunsul corect eşti pregătit să mori.

 

Religioși dar rătăciți?

M.M.

Contemporanii religioși ai lui Christos

Text: Mat. 2:1-12

Introd. Trăim în neamul românesc, un neam plin de religie și relșigiozitate. Mulți însă s-ar putea să fie ca cei religioși din vremea în care s-a născut Isus Christos. Eu ți îmăart azi în trei categorii:

I. Religioșii care s-au temut de nașterea Lui.

Aceștia sunt oameni suficient de religioși ca să știe despre nașterea Lui și chiar să încerce să cunoască profețiile, pentru că ei cred și în ele. Asta nu-i slavează însă. religia unor astfel de oameni este zadarnică. Irod este exponentul lor chintesențial. Iacov ți amintește și el când scris: „Și dracii cred și … se înfioară!“. Ciudat este că textul ne spune că toată cetatea s-a tulburat împreună cu Irod. Ce tragic.

II. Religioși care au știut despre nașterea Lui.

Aceștia sunt mai marii poporului și preoții cei mai de seamă. Cunoașterea religioasă te pune într-o categorie eclesiastică, dar nu te salvează. Preoții de atunci au știut „pentru alții“, dar nu pentru ei. Ei nu L-au căutat șu nu i s-au închinat. Ei n-au vrut să aibă o relație personală cu Isus Christos.
Aș pune în această grupă și categoria tinerilor religioși crescuți în biserici evanghelice. Și ei sunt, volens-nolens, teologi, pentru că au auzit mii de predici și știu poezii și versete pe difarată. Cum este însă viața lor? UMblă ei cu Dumnezeu?

III. Religioșii care au umblat cu el.

Îi așez în această categorie pe păstori și pe magii din Răsărit.

Ei au aflat pentru că au fost înștințați, fiecare în felul lui. Au crezut și au plecat la drum. Călătoria lor a însemnat perseverență, oboseală, depășirea unor onstacole temporare, intrarea într-o intimitatea cu El, închinarea smerită, dăruirea și ascultarea de călăuzirea divină. Toate acestea însoțite de o bucurie care nu se poate găsi decât pe drumul umblării personale cu Isus Christos.

 

Încheiere: Tu din care categorie faci parte?

 

Preocupari de Craciun

(Daniel Sarlea)

Luca 2:1-7

1.Preocuparea Cezarului – Luca 2:1

-Puterea: numărătoarea poporului (putere, taxe, realizări, proiecte)

2.Preocuparea lui Irod – Matei 2

-Poziţia: tronul

3.Preocuparea preotilor Matei 2

-traditia, influienta

Procupati cu Scriptura nu l-au recunoscut pe Autorul Scripturii.

4.Preocuparea oamenilor: – Luca 2:7b

-Confortul: (fericirea)- fiecare dorea un loc al lui

5.Preocuparea păstorilor – Luca 2:8

-Averea: turma

6.Preocuparea magilor –Matei 2

-inchinarea:

-Steaua: ţinta, scopul, ţelul vieţii

7.Preocuparea Mariei şi a lui Iosif – Luca 2:7

-un loc pentru Isus

 

Care este preocuparea ta cu ocazia acestui Crăciun?  Are Isus un loc in viata ta, in casa ta?

Visele lui Iosif

Wes

Matei 1.20-23; 2.13,19,22

 Scriptura ne prezinta  doua surse ale visului.( o a 3 a e satan ).

Prima sursa sunt visurile nascute din multimea grijilor (Ecl. 5;3), iar a doua se refera la visurile prin care, Dumnezeu transmite un mesaj specific omului.

Iov 33:14  “Dumnezeu vorbeste insa, cand intr-un fel, cand intr-altul, dar omul nu ia seama. “

      Definitia :  vis, visuri, s. n. 1. Faptul de a visa; înlănțuire de imagini, de fenomene psihice și de idei care apar în conștiința omului în timpul somnului. ◊

2.Înlănțuire de imagini în timpul somnului.

3. Succesiune de fenomene psihice (imagini, reprezentări, idei) care se manifestă involuntar în timpul somnului (păstrându-se uneori și după trezire).

Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink

Nu putem nega realitatea existentei viselor in viata omului. Toti visam!

Sa privim la experienta lui Iosif, sotul Mariei. Visurile lui sunt reprezentative pt noi.

                           1.     Visul  clarificarii      Matei 1:20

Pentru ca era foarte confuz   “s-o iau, sa n-o iau” pe Maria in situatia nou aparuta Dumnezeu prin vis ii clarifica starea de fapt . Dumnezeu prin vis poate sa ne clarifice si noua anumite situatii confuze .

Alte ex.:  – paharnicul si pitarul imparatului Egiptului  Gen.40:5

– visele lui Nebucadentar – clarificari ale Istoriei Dan. 2:31; 4:5 (chipul de aur si copacul)

2.      Visul prevenirii          Matei 2:13

Dumnezeu il previne pe Iosif ca Irod vrea sa omoare pe prunc si trebuie sa fuga in Egipt, pentru a salva viata Domnului Christos.

Alte ex.:  – visul lui Faraon Gen.41:1 prevenirea foametei

-strajerii madianitilor Jud. 7:13,14 prevestind victoria lui Ghedeon ei sunt preveniti sa ia masuri sa scape.

 

3.       Visul informarii        Matei 2 :19-20

Dumnezeu il informeaza pe Iosif ca Irod a murit si ca se poate intoarce acasa .

Alte ex.: – visele lui Iosif, fiul lui Iacov  Gen.37:5-9 – instiintat despre evenimente care se vor petrece

– visul nevestei lui Pilat  Mat.27:19

 

4.      Visul calauzirii       Mat. 2:22

Dumnezeu prin vis il calauzeste pe Iosif aflat la rascruce de drumuri .

Alte ex.: – magii instiintati sa nu mai treaca pe la Irod   Mat.2:12

– Iacov la Betel   Gen. 28:12-16

 

Desi nu este exclus ca Dumnezeu sa ne vorbeasca uneori prin visuri, Scriptura trebuie sa ramana sursa suprema si baza credintei noastre.

Nu suntem mai spirituali daca Dumnezeu ne vorbeste prin visuri. Conteaza cum reactionam. Avem pe Duhul Sfant care este Calauzitorul nostru . Ioan 16.13, Rom.8.14; Gal.5.16

Iosif a ascultat intocmai  mesajul transmis si si-a implinit menirea!

Aceasta e dorinta lui Dumnezeu care ne-a dat pe Iosif ca pilda de ascultare. Daca EL ne vorbeste cand intr-un fel sau altul noi trebuie sa ascultam . Si astfel vom beneficia de binecuvantarile Lui.

Amin !