Category Archives: Devotionale

Piedici în calea urmării lui Christos

Voi lua inima de piatră din carnea voastră. – Ezechiel 36:26

Acest verset este cu referire la Israel, însă el are o aplicație practică pentru noi astăzi. Există trei lucruri în inima omenească de natură să ne împiedice a-L urma pe Hristos:

1. Confortul – “Oricine nu-și poartă crucea sa și vine după Mine nu poate fi ucenic al Meu” (Luca 14.27). Dacă inima noastră iubește o viață confortabilă, acest lucru ne va împiedica să-L urmăm pe Hristos. Domnul ne spune foarte clar că avem de plătit un preț pentru a-L urma. Prin urmare, dacă inima noastră alege întotdeauna drumul cel mai ușor, nu-L vom urma pe Hristos pentru mult timp.

2. Păcatul îngăduit – “Lumina a venit în lume și oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele” (Ioan 3.19). Cât de mulți oameni au fost împiedicați să-L urmeze pe Hristos din cauză că inima lor a fost hotărâtă să urmeze o cale păcătoasă! Satisfacerea poftelor a devenit un idol pentru mulți în ziua de astăzi. O astfel de tendință a inimii noastre ne va împiedica să-L urmăm pe Hristos.

3. Eul – “Dumnezeu știe că în ziua când veți mânca din el vi se vor deschide ochii și veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul” (Geneza 3.5). Nu poți fi un închinător al lui Dumnezeu, atâta vreme cât ești propriul tău dumnezeu. Dorința de a fi propriul tău dumnezeu face ca inima să I se împotrivească lui Isus Hristos.

Dacă astfel de lucruri există în inima noastră, este timpul să le scoatem afară și să o apucăm cu hotărâre pe urmele pașilor lui Hristos.

T P Hadley

Anunțuri

Iosua – studiu pe caz

Israel a slujit Domnului în toate zilele lui Iosua.

Iosua 24.31

Iosua, ca și Iosif, este o imagine a Domnului Isus. Numele său, care înseamnă Iah-Mântuitorul, este echivalentul ebraic al numelui Isus. Moise a fost cel care l-a scos pe Israel din Egipt, iar Iosua l-a adus în țara Canaan. Ce l-a calificat însă pentru acest rol măreț?

I. Dumnezeu Însuși ne spune că Iosua, ca și Caleb, “L-a urmat în totul pe Domnul” (Numeri 32.12). Acesta este secretul succesului în slujba lui Dumnezeu.

II. Iosua însă a dat dovadă și de o mare disponibilitate de a învăța. El nu a știut care era motivul zgomotului din tabără, atunci când israeliții făcuseră vițelul de aur, însă Moise, care fusese mai aproape de Dumnezeu pe vârful muntelui, a știut ce se petrecea (Exod 32.17,18).

III. Poate că această experiență l-a făcut să rămână în cortul întâlnirii, atunci când Moise a mutat acel cort afară din tabără (Exod 33.11) – el a dorit să fie în prezența lui Dumnezeu. O astfel de comuniune tainică l-a făcut capabil să conducă poporul lui Dumnezeu (Deuteronom 31.3,7,14,23). El era “plin de duhul înțelepciunii” atunci când Moise a murit (Deuteronom 34.9).

Moise și Iosua formează una dintre marile perechi din Scriptură, precum Ilie și Elisei, Pavel și Timotei. Dacă ar fi fost o chestiune doar de putere omenească, atunci cuvintele lui Dumnezeu către Iosua ar fi fost copleșitoare: “Moise, slujitorul Meu, a murit; acum ridică-te”. Dumnezeu însă a adăugat: “Cum am fost cu Moise, la fel voi fi cu tine” (Iosua 1.5).

IV. Acest lucru făcea toată diferența și, fiindcă Iosua nu s-a întors “nici la dreapta, nici la stânga”, ci a ascultat de legea lui Dumnezeu cu gândul, cuvântul și fapta, a avut izbândă (Iosua 1.7,8).

Mai târziu, la bătrânețe, Iosua a împărtășit secretul biruinței sale celor din popor, încurajându-i să se alipească de Domnul (Iosua 23.6,8). Viața lui personală și cea de familie au fost o confirmare a îndemnurilor sale: “Cât despre mine, eu și casa mea vom sluji Domnului” (Iosua 24.15).

Noi suntem foarte mici în comparație cu Iosua, însă, dacă avem încredere în Dumnezeu și dorința de a face voia Lui, “Căpetenia oștirii Domnului” va fi și cu noi (Iosua 5.14).

S Attwood

Lucrarea Duhului Sfânt în cartea Psalmi

Pentru cei care au dificultăți să creadă în Sfânta Trinitate, iată cum este descrisă persoana și lucrarea Duhului Sfânt în cartea Psalmi:

  1. Trăiește în viața celor ce-i aparțin lui Dumnezeu – Ps. 51:11
  2. Participă la viața creației – Ps. 104:30
  3. Prezidează peste poporul lui Dumnezeu – Ps. 106:33
  4. Este Dumnezeul prezent peste tot în lume (imanent) – Ps. 139:7
  5. Conduce și călăuzește – Ps. 143:10

Pericolul dorinţei de a fi ca cei fără Dumnezeu

Text: 1 Samuel 8:1-22

Verset de aur: 1 Samuel 8:19,20

Ideea centrală: Poporul Israel doreşte să se asemene cu celelalte popoare şi cere un împărat. Cu toate că Dumnezeu îl avertizează cu privire la consecinţele acestei schimbări, poporul se încăpăţânează şi este gata să plătească preţul neascultării. 

Scopul lecției: Să identificăm situaţia istorică şi morală care a dus la renunţarea la teocraţie şi să analizăm consecințele dramatice ale acestui fapt.

Explicaţii contextuale și exegetice 

Capitolul 8 din 1 Samuel constituie un punct de cotitură în istoria poporului Israel marcând tranziţia de la teocraţie la monarhie. Până în acest moment națiunea Israel a depins de Dumnezeu care ridica judecători pentru conducerea țării. Acum însă locuitorii Israelului doresc un împărat.

1.Situația în Israel (8:1-3)

Dumnezeu își conducea poporul Său prin intermediul lui Samuel care judeca pe Israel conform legii și voii Domnului (7:15-17). La vremea bătrâneții, Samuel îi numește pe cei doi fii ai săi judecători peste Israel (8:1), iar aceștia nu mai erau acum sub directa supraveghere a lui Samuel, locul în care ei slujeau (Beer-Şeba) aflându-se în sudul îndepărtat al ţării. Numele date
Citește în continuare

De profundis …

Text: Psalmul 130

,,Există în fiecare dintre noi personalitatea aparentă și personalitatea profundă, omul ascuns al inimii, care iese arareori la suprafață, preferând să rămână necunoscut tovărășiilor de circumstanță. Personalitatea profundă se descoperă doar în climatul iubirii adevărate, între prieteni, între soți, în ceasuri de intimitate adâncă, la nivelul sfânt al spovedaniei“ – Dr. A. Goste

+++

De profundis refers to Psalm 130 (129 in the Vulgate), traditionally known as the De profundis (“Out of the depths”) from its opening words in Latin.

De profundis se referă la psalmul 130 (129) în Vulgata), tradițional numit De profundis (,,Din fundul adâncului“), expresia din debutul textului în limba latină.

+++

De Profundis ~ from Georges Rouault’s series, ‘Miserere et Guerre’

Psalmii sunt hainele altora pe care trebuie să le îmbrăcăm noi, experiențe personale pe care trebuie să le retrăim. Nu este ușor, nici la îndemâna oricui. Retrăirea unui psalm nu se poate face oricând și nici oriunde. Cere timp, cere meditație, cere pătrundere duhovnicească sau, cel puțin, … necazuri asemănătoare.

Când te apropii de psalmul 130, caută să te transpui în patru ipostaze diferite și învață ce

Citește în continuare

Psalmul 92 – mutarea în mulțumire

Nemulțumirea este ca rugina și putregaiul, vine de la sine! Ea vine peste cel sărac, dar și peste cel bogat! Peste cel bolnav, dar și peste cel sănătos! Peste cel tânăr, dar și peste cel bătrân! Trebuie să te lupți împotriva ei. Trebuie să o combați. Trebuie să te tratezi ,,profilactic“ împotriva ei!

Nemulțumirea este o boală a inimi care trebuie vindecată cu un medicament dat minții! Iată trei lucruri la care te poți gândi în ziua Sabatului și pentru care poți mulțumi.

  1. Se cade să-i mulțumești lui Dumnezeu pentru fiecare zi pe care ți-o dăruiește (v.1-4). Dimineața, când te scoli, poți privi optimist înainte bazându-te pe ,,bunătatea Lui“, iar seara, când te rogi, Îi poți mulțumi pentru ,,credincioșia Lui“. Citește în continuare

Şapte rugăciuni esenţiale

din revista „Cercetați Scripturile”

Cine studiază Psalmii întâlneşte acolo multe rugăciuni, pe care fiecare copil al lui Dumnezeu ar trebui să şi le însuşească, pentru a le folosi în viaţa de toate zilele. Desigur, nu ca să repetăm cuvânt cu cuvânt aceste rugăciuni. Dar conţinutul acestor rugăciuni ar trebui totuşi să fie şi în gândurile şi rugăminţile noastre. În cele ce urmează ne vom gândi la şapte rugăciuni, care sunt importante pentru orice credincios..

1) Paşii mei stau neclintiţi pe cărările Tale, şi nu mi se clatină picioarele (Psalm 17:5). Din toate părţile suntem înconjuraţi de curse şi capcane. Cât de uşor poate aluneca piciorul nostru! Cât de repede pot paşii noştri să se îndepărteze de urmele Domnului, dacă părăsim atmosfera protectoare a rugăciunii personale. Să păstrăm aceste cuvinte în inima noastră, ca totdeauna să le avem la îndemână. Numai dacă Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în noi, vom fi capabili să rămânem neclintiţi în ziua cea rea.

2) Primeşte cu bunăvoinţă cuvintele gurii mele, şi cugetarea inimii mele, Doamne, Stânca mea şi Izbăvitorul meu! (Psalm 19:14). Toţi cei care Îl iubesc din inimă pe Domnul Isus, au această dorinţă. Ce spunem este mai mult

Citește în continuare