|
Cu ceva timp în urmă am început o serie de mesaje a căror temă generală este lupta spirituală. Consider că este necesar ca noi, credincioșii, să fim conștienți de faptul că suntem supuși unui asalt spiritual constant, a cărui menire este acela de a ne îndepărta de Dumnezeu, de a ne împiedica să aducem roadele spirituale pe care Duhul Sfânt dorește să le aduce, roade duhovnicești prin care ar trebui să-l slăvim pe Dumnezeu. În sensul acesta am spus că diavolul se folosește de foarte multe stratageme, stragegii, mijloace pentru a ne ataca. El ne ispitește cu ceea ce se află adesea în interiorul nostru și ne presează și din afară, pentru aceasta folosind lumea în care trăim. Spuneam că aceste presiuni sunt de două feluri: persecuție și seducție. Fie suntem atacați, persecutați și suntem forțați să ne lepădăm de credință fie suntem atrași de lume și rezultatul este același, lepădarea de credință…După ce am vorbit desrpre efectul mijloacelor mediatice astăzi voi vorbi despre muzică. Muzica este parte integrantă a vieților noastre. O ascultăm în mașină, în timp ce gătim, la servici, în lift, la spital, în parcuri de distracție, în avion, este de jur împrejurul nostru și parcă nu o putem evita. Mai mult decât atât, muzica este astăzi foarte ușor de produs. Datorită afluenței economice tot mai mulți copii beneficiază de lecții în muzică și învață să cânte la diferite instrumente. Instrumentele electronice sunt tot mai accesibile, computerele pot scrie muzica, reda muzică, corecta muzică. Într-o industrie extrem de prolifică (Vânzările anuale în SUA înregistrează câștiguri de peste 45 miliarde, dublul vânzărilor din Japonia care este a doua mare consumatoare de muzica, iar la nivel mondial se vinde muzică în valoare de peste 120 de miliarde. Produsul Intern Brut al Romaniei pe 2008 a fost de 89 miliarde de euro) dorința de accede în această industrie este foarte puternică. Chiar și în rândurile muzicienilor creștini, foarte mulți ajung să cânte muzică seculară fiind atrași de banii și faima pe care o poate aduce muzica. Cele mai multe din companiile producătoare de muzică creștină sunt de fapt deținute de mariile companii de media precum Viacom și Turner. Ce înseamnă aceasta? Spiritul comercial și valorile lumii reprezintă o amenițare cât se poate de reală.
În ce măsură suntem conștienți de efectele muzicii? O folosim în mod corect? Ce este adecvat a fi cântat în închinare? Cum ne asigurăm că avem o atitudine corectă față de muzică? Cum putem elimina pericolele?
Toate acestea sunt întrebări legitime și sper că vom găsi răspusurile pentru ele.
Muzica are începuturi foarte timpurii.
Geneza 4:21  „Numele fratelui său era Iubal: el a fost tatăl tuturor celor ce cîntă cu alăuta și cu cavalul.”
Este unul din descendenții lui Lameh.
Muzica a evoluat constant și ea a fost folosită atât în închinare cât și pentru distracția oamenilor.
Exod 15:1 „Atunci Moise şi copiii lui Israel au cîntat Domnului cîntarea aceasta. Ei au zis: ,,Voi cînta Domnului, căci ªi -a arătat slava: A năpustit în mare pe cal şi pe călăreţ.
{bible} Judecători 16:25{/bible} „În bucuria inimii lor, au zis: ,,Chemaţi pe Samson, ca să ne desfăteze!„ Au scos pe Samson din temniță, și el a jucat înaintea lor. L-au aşezat între stîlpi.”
Chiar și pe Domnul Isus și pe ucenici îi găsim cântând:
Matei 26:29-30 „Vă spun că, de acum încolo nu voi mai bea din acest rod al viței, pînă în ziua cînd îl voi bea cu voi nou în Împărăția Tatălui Meu.„ După ce au cîntat cîntarea, au ieşit în muntele Măslinilor.”
Apogeul folosirii muzicii în închinare, cel puțin în vechime îl găsim pe timpul lui David:
1 Cronici16:4-7 „A dat Leviţilor sarcina să facă slujba înaintea chivotului Domnului, să chieme, să laude și să slăvească pe Domnul, Dumnezeul lui Israel. Aceştia erau: Asaf, căpetenia; Zaharia, al doilea după el, Ieiel, ªemiramot, Iehiel, Matitia, Eliab, Benaia, Obed-Edom și Ieiel. Ei aveau instrumente de muzică, alăute şi arfe, şi Asaf suna din ţimbale. Preoţii Benaia şi Iahaziel sunau mereu din trîmbiţe înaintea chivotului legămîntului lui Dumnezeu. În ziua aceea David a însărcinat pentru întîiaș dată pe Asaf şi fraţii săi să vestească laudele Domnului.”
În timpul lui, Dumneze a instituit și regularizat folosirea muzicii în închinare. Având în vedere prosperitatea pe care o atinge Israelul în acele vremuri, stabilizarea împărăției, transformarea Ierusalimului într-o capitală religioasă, sunt toate motive pentru care înflorește și această latură a închinării.
Așa cum știm, aceasta nu i-a făcut mai credincioși și mai statornici în închinarea lor. După domnia lui Solomon, poporul se îndepărtase de Dumnezeu și această îndepărtare continuă până la punctul în care poporul ajunge în robie. Din această vreme avem consemnat un episod legat de muzică și închinare:
Psalm 137:1-4 „Pe malurile rîurilor Babilonului, şedeam jos și plîngeam, cînd ne aduceam aminte de Sion. În sălciile din ținutul acela ne atîrnaserăm arfele. Căci acolo, biruitorii noştri ne cereau cîntări, şi asupritorii noștri ne cereau bucurie, zicînd: ,,Cîntați-ne cîteva din cîntările Sionului!„ – Cum să cîntăm noi cîntările Domnului pe un pămînt străin?”
Ce învățăm din toate aceste relatări?
– Muzica este folosită de-a lungul istoriei omenirii – muzica nu este nouă în sine dar este în permanentă înnoire.
– Muzica cunoaște o evoluție direct legată de evenimente și circumstante – nu putem să o judecăm doar comparând-o cu ceea ce a fost în trecut.
– Muzica trebuie folosită cu discernământ – ceea ce este dedicat închinării nu poate fi folosit distracției și divertismentului și invers.
Aceasta înseamnă că și muzica, asemenea celorlalte activități implică discernământ și ca atare, trebuie să vdem care este standardul pentru evaluarea ei. Este un efort dificil, având în vedere multitudinea factorilor, diversitatea genurilor muzicale și mai ales, caracterului ei artistic.
Bob Kauflin, muzician creștin, ale cărui opinii le puteți găsi pe http://www.worshipmatters.com spune:
„Un creștin înțelept înțelege că ascultând muzică fără discernământ și intenție duhovnicească, demonstrează o inimă dispusă să cocheteze cu lumea.”
„A wise Christian undestands that listening to music without discernment and godly intent reveals a heart willing to flirt with world.”
Fără discernământ nu suntem conștienți de efectul pe care îl are muzica asupra noastră.
Muzica este o combinație organizată a melodiei, armoniei și ritmului.
Melodia este partea ce poate fi fluierată, armonia descrie muzica care susține melodia și ritmul este tempo-ul acesteia (mai repede, mai cadențat, mai lin, mai rar)
Melodia în sine nu poate comunica „adevăruri” despre noi, nu poate articula în mod coerent date despre creație sau incarnarea Domnului Isus.
Muzica poate afecta însă emoțiile noastre într-un mod profund. Cineva spunea: legăturile fiziologice între melodie și minte sunt mult mai puternice decât ne putem noi imagina. Ascultarea muzicii și cântatul ei poate altera modul în care funcționează creierul și trupul nostru.
În cele din urmă, muzica în sine este doar un mediu, un mijloc, un purtător. Ea poartă însă trei elemente foarte iportante: conținut, context și cultură.
Acum, poate nu veți fi surprinși să aflați că aceste elemente sunt cruciale în ceea ce privește concepția despre lume și viață.
Ori, noi știm și începem să știm și mai bine, că satan încearcă să ne facă să preluăm concepția despre lume și viață a lumii al cărui domn este el încă. El caută să ne facă să ne aliniem valorile la valorile lumii acesteia.
Sper că nu sunteți deranjați de faptul că mesajele mele nu sunt presărate, la fiecare două cuvinte, cu versete biblice și pentru că nu sunt considerați că este o pierdere de vreme. Aș dori să înțelegeți cu toții că noi avem datoria să căutăm să discernem vremurile în care trăim. Și ca să nu credeți că nu am suport biblic pentru ceea ce vă spun vă voi citi trei versete din Biblie. În momentul în care David își organiza curtea împărătească au fost unii care aveau menirea, responsabilitatea de a înțelege vremurile:
1 Cronici 12:32 „Din fiii lui Isahar, cari se pricepeau în înţelegerea vremurilor și știau ce trebuia să facă Israel, două sute de căpetenii, și toți fraţii lor erau puşi supt porunca lor.”
Domnul Isus îi admonestează pe cei din timpurile sale:
Luca 12:56 „Făţarnicilor, faţa pămîntului şi a cerului ştiţi s’o deosebiţi: vremea aceasta cum de n’o deosebiți?”
Apostolul Pavel, vorbind despre modul în care trebuie să se poarte cei credincioși spune:
Efeseni 5:16-17 „Răscumpăraţi vremea, căci zilele sînt rele. 17 De aceea nu fiți nepricepuți, ci înțelegeți care este voia Domnului.”
Cred că este datoria mea în primul rând și datoria noastră a tuturor să măsurăm toate lucrurile, tot ceea ce face parte din experiența noastră zilnică și să le raportăm la Sfintele Scripturi.
Acesta este motivul pentru care consider că este important să analizăm și media, la ce ne uităm, ce ascultăm, muzica pe care o folosim, lucrurile de care ne înconjurăm și hainele cu care ne îmbrăcăm.
Îmi dau seama că este foarte mult material, dar, cu atenție și concentrare, vom fi câștigați dacă îi dăm ascultare.
Deci, continuăm:
Conținutul muzicii:
Când vorbim despre conținutul muzicii, ne referim la versuri, în primul rând. Din punctul acesta de vedere, un principiu general care se aplică muzicii și altor domenii din viață este cel din Filipeni 4:8
Filipeni 4:8 „Încolo, fraţii mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună, şi orice laudă, aceea să vă însuflețească.”
Ce înseamnă aceasta în raport cu muzica pe care o auzim? La ce trebuie să ascultăm? Când este vorba despre muzica seculară, trebuie să vedem ce promovează: senzualitate, ură, materialism, blasfemie.
„Imagine there’s no Heaven
It’s easy if you try
No hell below us
Above us only sky
Imagine all the people
Living for today
Imagine there’s no countries
It isn’t hard to do
Nothing to kill or die for
And no religion too
Imagine all the people
Living life in peace”
Imagine – John Lennon
Transmit acest cuvinte o convingere despre lume și viață?
Nu vreau să mă înțelegeți greșit. Sunt convins că dacă cineva ascultă această melodie nu își va pierde credința. Problema este însă aceea că asemenea cuvinte pot să ne slăbească discernământul și să redirecționeze afecțiunea noastră dinspre Dumnezeu înspre lume.
De asemenea, atenție la argumentul: ascult doar pentru valoarea lor artistică, melodică, nu sunt atent la cuvinte. Se prea poate să nu fi atent la cuvinte. Unii ajung chiar să nu fie atenți la cuvinte. Se disciplinează în felul acesta. Problema este că veni veni Duminica la biserică și vei face același lucru. Pentru că cele mai multe biserici nu au posibilitatea să țină pasul cu lumea divertismentului, calitatea muzicii, a interpretării nu este cea mai performantă. De aceea, din această pricină, atenția la ceea ce cântăm, la semnificația cuvintelor scade foarte mult. De fapt, de cele mai multe ori, oamenii vor alege cântârile în virtutea liniei melodice și mai puțin în virtutea mesajului transmis. Celălalt pericol este acela că muzica, alcătuită din melodie, versuri și ritm, ajunge să fie înregistrată în subconștient. Muzica este astăzi folosită tot mai mult în medicină și în terapie. Motivul pentru care este folosită este efectul pe care aceasta îl are asupra subconștientului și asupra comportamentului ulterior.
În același mod, muzica pe care o ascultăm o să ne influențeze în cele din urmă. O să ajungem să fredonăm melodii care sunt atașate de cuvinte ce poartă un mesaj străim Sfintelor Scripturi. În cele din urmă o să ajungem să fim atrași de lucrurile și poftele lumii acesteia.
1 Ioan 2:16 „Căci tot ce este în lume: pofta firii pămînteşti, pofta ochilor și lăudăroșia vieții, nu este dela Tatăl, ci din lume.”
Concluzia?
Trebuie să fim atenți la ceea ce ascultăm. Iată câteva recomandări:
– Nu ascultați muzică la care nu puteți fi atenți.
– Ascultați mesajul muzicii pe care o ascultați.
– Nu ascultați muzica al cărei mesaj promovează senzualitatea, agresiunea, materialismul, violența, rebeliunea sau alte lucruri care reprezintă valorile lumii.
Contextul muzicii:
O mare parte din muzica pe care o ascultăm o ascultăm din pricina emoțiilor ce sunt produse în momentul amintirilor pe care le evocă. În prima fază a ascultării unei melodii ne atrage melodicitatea (ține de temperament, de atmosferă, de starea emoțională) și cuvintele (mesajul pe care îl poartă). În cea de a doua fază, atunci când ascultăm muzică în mod repetat și mai ales muzică ce nu este nouă, ascultăm prin prizma amintirilor.
Bob Kauflin, relatează o întâmplare povestită de un cunoscut:
Un tânăr făcuse parte dintr-un cult satanic care obișnuia să folosească o anumtă muzică în cadrul ritualurilor lor. În timp, tânărul s-a convertit și s-a pocăit de faptele sale. Într-o dimineață însă, ajuns la biserică stătea în bancă și asculta la muzica cântată de organistul bisericii. La un moment dat sunetele au început să-l umple de teamă și a fugit afară din biserică. Organistul interpreta o bucată din Johann Sebastian Bach, bucată pe care cei din cultul satanic o folosiseră în ritualurile lor. Nu muzica era problema ci contextul în care a fost folosită și ascocierile ce se creaseră în inima lui.
Contextul poate transmite mesaje confuze. Când suntem obișnuiți cu o anumită muzică o alta ni se pare nepotrivită. Pericolul apare aici manifestându-se în ambele direcții.
Pe de o parte poate veni prin dorința ca muzica din biserică să samene tot mai mult cu muzica pe care o ascult în restul timpului. În momentul în care nu mai are același ritm, molodie și armonii mi se pare plictisitoare.
Cea de a doua direcție este aceea în care doresc să conserv muzica din biserică pentru că nu vreau să-mi amintească de muzica pe care o ascult în restul timpului, fie că este vorba de muzica din filmele la care privesc fie o ascult.
Ambele poziții prezintă un pericol potențial și de aceea trebuie să admitem că și contextul în care ascultăm sau folosim muzica este foarte important.
Dacă prima tendință poate genera o tendință de a recrea tot mai mult atmosfera cluburilor, spectacolelor și manifestărilor din afara bisericii, a doua poate genera o viață duplicitară și fariseică.
Trebuie, de aceea să fim atenți atât la ceea ce urmărim în afara bisericii cât și la ceea ce facem în interiorul bisericii.
Tot Bob Kauflin vorbește despre un tânăr creștin ce s-a îndrăgostit de un anumit tip de muzică. La atenționările părinților el spunea că este vorba doar despre muzică și nimic mai mult. În cele din urmă s-au schimbat și hainele, freza, manierele și chiar stilul de viață.
Poate considerați că este o exagerare…uitați-vă la cei mai mulți dintre cântăreții creștini și cei din lume. Din păcate diferența începe să fie tot mai mică.
Cultura muzicală.
Cultura descrie valorile care sunt legate de muzică. De foarte multă vreme, sunt multe cântecele care au glorificat paharul (România are o categorie de cântece numite „De pahar”) senzualitatea (Vin diseară la portiță să imi dai niscai guriță), rebeliunea (We don’t need no education, We dont need no thought control…), materialismul, narcisismul și alte lucruri care sunt străine valorilor și concepției despre lume și viață al cărui centru este Domnul Isus Hristos. Nu știu dacă ne dăm seama de lucrul acesta, dar aceasta este realitatea.
Într-un asemenea context, trebuie să căutăm acele cântări care îl onorează pe Dumnezeu, care ne îndreaptă inimă spre ascultare, adorare și recunoștiință.
1. Ce trebuie să caracterizeze cântările unei biserici?
• Să exprime unitatea în închinare înaintea lui Dumnezeu.
Romani 15:5-7 “Dumnezeul răbdării şi al mîngîierii să vă facă să aveţi aceleaşi simţiminte, unii faţă de alţii, după pilda lui Hristos Isus; pentru ca toţi împreună, cu o inimă şi cu o gură, să slăviţi pe Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos. Aşa dar, primiţi-vă unii pe alţii, cum v’a primit şi pe voi Hristos, spre slava lui Dumnezeu.”
• Să reflecte în mod sincer emoţiile şi trăirile celor mântuiţi.
Matei 15:8 “Norodul acesta se apropie de Mine cu gura şi mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.”
Apocalipsa 5:8-9 “Cînd a luat cartea, cele patru făpturi vii şi cei douăzeci şi patru de bătrîni s’au aruncat la pămînt înaintea Mielului, avînd fiecare cîte o alăută şi potire de aur, pline cu tămîie, cari sînt rugăciunile sfinţilor. Şi cîntau o cîntare nouă, şi ziceau: ,,Vrednic eşti tu să iei cartea şi să-i rupi peceţile: căci ai fost jungheat, şi ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sîngele Tău, oameni din orice seminţie, de orice limbă, din orice norod şi de orice neam.”
• Să creeze oportunitatea onorării lui Dumnezeu prin cântare de laudă.
1 Regi 1:40 „Tot poporul s-a suit după el, şi poporul cînta din fluier şi se desfăta cu mare bucurie; se clătina pămîntul de strigătele lor.”
Psalm 30:4 „Cântaţi Domnului, voi cei iubiţi de El, măriţi prin laudele voastre Numele Lui cel Sfînt!”
• Să reprezinte în mod corect teologia şi crezurile biblice.
Psalm 47:6-7 „Cântaţi lui Dumnezeu, cântaţi, cântaţi Împărarului nostrum. Căci Dumnezeu este împărat peste tot pămîntul: cântaţi o cântare înţeleaptă!”
Coloseni 3:16 “Cuvîntul lui Hristos să locuiască din belşug în voi în toată înţelepciunea. ‘nvăţaţi-vă şi sfătuiţi-vă unii pe alţii cu psalmi, cu cîntări de laudă şi cu cântări duhovniceşti, cântînd lui Dumnezeu cu mulţămire în inima voastră.”
2. Cum trebuie folosite cântările în Biserică?
– Să aibe un mesaj biblic şi corect din punct de vedere doctrinar.
– Să aibă claritate atât a mesajului cât şi a muzicii. Oamenii trebuie ajutaţi să se închine şi să iubească adevărul nu să devină spectatori sau să iubească un anumit stil muzical.
– Să reflecte adevăruri despre Dumnezeu, rugăciune, trăiri, încurajări.
– Delimitarea cadrului potrivit al cântării: ( cântări pentru domeniul privat, colectiv, grup specific, nepotrivite)
– Melodii uşoare care se pot învăţa uşor. Melodii frumoase ne pot ajuta să reţinem cuvinte importante.
Ce ar trebui să facem?
– Să verificăm dacă avem un filtru pentru ceea ce ascultăm.
– Să purificăm colecția noastră muzicală.
– Să fim mult mai atenți la ceea ce ascultăm la radio, ipod sau cd-uri.
– Să urmăm reacțiile pe care le avem la anumite cântece și să verificăm afirmațiile pe care le fac acestea.
– Să căutăm să cultivăm o muzică care îl onorează pe Dumnezeu și care ne întărește în credință.
Sorin Covaci
|
Pas(i)unea pastorilor 