Ce a însemnat ruperea perdelii dinlăuntrul Templului?

„Şi îndată perdeaua dinlăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos“. – Matei 27:51

Sfâşierea unei perdele atât de groase nu a fost un lucru neînsemnat. Nu a fost intenţionat ca o demonstraţie a puterii, ci ca o lecţie pentru noi.

I. Vechea lege ceremonială a fost luată, sfâşiată ca o haină veche şi pusă deoparte. Odată cu moartea lui Isus au luat sfârşit toate jertfele, fiindcă toate s-au împlinit prin El; de aceea, locul prezentării lor a fost marcat cu un semn evident al destrămării.

II. Perdeaua sfâşiată dezvăluia toate lucrurile ascunse ale vechii rânduieli: chivotul legământului putea fi văzut acum, şi slava lui Dumnezeu nu mai locuia acolo. Prin moartea Domnului Isus, Dumnezeu ne este descoperit clar, fiindcă El nu a fost „ca Moise, care îşi punea o mahramă peste faţă” (2 Corinteni 3:13). Viaţa şi nemurirea sunt aduse acum la lumină, şi lucrurile care au fost ţinute ascunse de la întemeierea lumii sunt descoperite acum în El.

III. Ceremonia anuală a ispăşirii a fost desfiinţată. Sângele ispăşitor, care stropea în fiecare an perdeaua, era oferita cum o dată pentru totdeauna de Marele Preot şi, de aceea, locul ritualului simbolic era desfiinţat. Nu mai era nevoie de sângele taurilor şi berbecilor, fiindcă Isus stropise perdeaua cu propriul sânge. De acum înainte, accesul la Dumnezeu era îngăduit ca un privilegiu pentru orice credincios.

IV. Nu mai este o deschizătură îngustă prin care să putem privi spre tronul milei, fiindcă perdeaua este sfâşiată de sus până jos. Putem să ne înfăţişăm cu îndrăzneală în faţa tronului harului (Evrei 4:16). Ar-fi o greşeală să spunem că deschiderea aceasta minunată a Sfintei Sfintelor a fost o umbră a deschiderii porţilor spre Paradis pentru toţi sfinţii prin virtutea patimilor? Domnul nostru muribund are cheia cerului; El o deschide şi nimeni nu o poate închide. Să intrăm cu El în locurile cereşti şi să ne aşezăm lângă El până când duşmanul nostru va fi înfrânt.

De ce a fost unică învierea Domnului Isus?

„Isus i-a zis: „Eu sunt învierea și viața” (loan 11:25)

„Am fost mort, și iată că sunt viu în vecii vecilor” (Apocalipsa 1:18)

De ce este unică învierea lui Isus Hristos?

Nu faptul că a înviat din morți II face unic pe Domnul Isus Hristos. Biblia ne vorbește despre alte șapte învieri (învierea fiului văduvei din Sarepta, învierea fiului Sunamitei, învierea fiicei lui lair, învierea fiului văduvei din Nain, învierea lui Lazăr si învierea lui Eutih), Domnul Isus reprezentând învierea numărul opt (numărul biblic pentru noile începuturi). Din două puncte de vedere, uimitoare, învierea Sa nu a semănat cu nici una dintre ele; să vedem care sunt acestea:

1) Învierea Sa a fost singura înviere care a fost profețită dinainte. David a profețit despre Domnul Isus: „Căci nu vei lăsa sufletul meu în locuința morților, nu vei

Semnele Domnului Isus

I. Semnul nașterii – Luca 2:8.

Iată semnul intruparii au fost scutecele. S-a făcut la fel ca noi. Toți copiii de la cei din palat pana la cei din coliba au acest lucru comun, au purtat scutece.

II. Semnul răstignirii – Ioan 20:24.

El ne vorbește despre Toma care a cerut sa vada semnele rastignirii.

III. Semnul ingroparii –   Mar. 22:38

Iosif din Arimatea l-a pus in mormantul lui. Semnul lui Iona care a stat in chit gimp de trei zile.

IV. Semnul invierii – stricati Templar Acesta si in trei zile si il voi ziti la loc.  Dat cu ocazia curatirii Templului.

V. Semnul   Sfârșitului – Mat. 24:1-3.

Semnul revenirii Tale și al sfârșitului veacului. Este vestirea Evangheliei pana la marginile pământului. (Mat. 24:14)

VI. Semnul generațiilor de urmașii – Luca 2: 25-35. Semn care perpetuează și autentifica apartenența la Christos este împotrivirea față de El.

VII.    Semnele suferințelor. – Gal. 6:14-17 – Semnul

Roșca, Florian Damian, Liviu Puraci, Iosif  ,

„DA, A INVIAT DOMNUL CU ADEVĂRAT”

Cuvintele din acest titlu sunt afirmarea făcută de ucenici, în seara învierii Domnului Isus. Duminică dimineața femeile care au mers la mormânt, au spus ucenicilor, dar ei n-au fost gata să creadă pe niște femei. Petru și Ioan au alergat la mormânt, și au găsit mormântul gol. Atât. Cei doi ucenici ce au mers spre Emaus, știau de spusele femeilor. Se pare că în timpul zilei, Domnul Isus s-a arătat lui Petru, căci seara, când se întorc cei doi de la Emaus, îi găsesc pe ucenici rostind arfirmația aceasta: „Da, a înviat Domnul cu adevărat”, iar cei doi întăresc afirmația, istorisind cum ei L-au văzut și recunoscut pe Domnul.

Un alt cuvânt foarte important aici e cuvântul „DOMNUL”. Până aici el era „învățătorul”. Observați această schimbare și în Evanghelia după Ioan capitolele 20 și 21. Prin înviere El a devenit pentru ei „Domnul”. Iar apostolul Pavel în epistola sa către frații din Filipi, dând motivarea, spune că pentru că a fost gata să-Și dea viața, „De aceea și Dumnezeu L-a înălțat foarte sus și I-a dat Numele care este mai presus de orice nume, pentru ca în Numele lui Isus să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pământ și de sub pământ, și orice limbă să mărturisească spre slava lui Dumnezeu Tatăl că Isus Hristos este Domnul”(Fil.2:-11). În armată când cineva e ridicat la rangul de general, nimeni nu-i spune „nea Vasile”, ci îi recunoaște rangul. Sunt preoți, prerdicatori și creștni când vorbesc de El, spun: „Isus, Isus”, ca și când s-ar fi jucat cu El în praful drumului. Nu vreau să țină seama de rangul acordat de Dumnezeu Tatăl. Apostolii care au mâncat cu El, au fost intimi cu El, după înviere I-au spus „Domnul”. (vezi Ev. Ioan 20 și 21). La fel îngerul care a anunțat învierea, Îl numește „Domnul” (Ev. Mat.28:6). E mare lucru să ne incadrăm în limbajul biblic.

Dar să revenim la textul cu învierea Domnului. Evanghelistul Matei ne spune:„La sfrârșitul zilei Sabatului, când începea să se lumineze înspre ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalina și cealaltă Marie au venit să vadă mormântul. Și iată că s-a făcut un mare  cutremur de pământ;  căci un înger al Domnului s-a pogorât din cer, a venit și a prăvălit piatra de la ușa mormântului și a șezut pe ea.  Înfățișarea lui era ca fulgerul și îmbrăcămintea lui era albă ca zăpada. Străjerii au tremurat de frica lui și au rămas ca niște morți. Dar îngerul a luat cuvântul, și a zis femeilor: „Nu vă temeți căci știu că voi căutați pe Isus,  care a fost răstignit. Nu  este aici;  a înviat după cum zisese. Veniți de vedeți locul unde zăcea Domnul.” (Mat. 28: 1-6) 

În jurul Persoanei Domnului Isus  s-a dat una din cele mai înverșunate bătălii. De fapt, așa a proorocit bătrânul Simeon, când mic copilaș a fost dus la Templu: „Iată Copilul acesta va stârni împotrivire” . Unii chiar acum citind acest mesaj evanghelic, se înfurie, deci împlinesc  proorocia. Una din armele folosite de dușmani a fost tăgăduirea. A fost tăgăduită nașterea Lui din Fecioară, a fost tăgăduită

Învierea Lui, învierea noastră

Watchman Nee – click pentru alte predici

1. Necesitatea Învierii

Cînd Domnul Isus a fost pe pămînt, El a fost perfect în caracterul Lui, dar limitat în putere. Puterea Domnului nostru era restrînsă. De aceea, cei treizeci de ani ai Lui trăiţi pe pămînt ar fi fost incompleţi fără Învierea Sa. Acest lucru depăşeşte înţelegerea nostră, însă este extrem de important şi necesită revelaţie. De ce a trebuit ca Domnul să învie din morţi?Deoarece, în timpul vieţii sale pe pămînt, El a fost constrîns de spaţiu şi timp. Pentru ca oamenii să Îl găsească trebuiau să meragă acolo unde era El. Au trebuit chiar să dărîme acoperişul unei case pentru a ajunge la El. Trebuiau să străbată mulţimile pentru a-I atinge haina. Sutaşul roman a fost o excepţie. Dintre toţi, el a avut o credinţă de neclintit. Domnul i-a lăudat credinţa, numind-o „o credinţă aşa de mare„, căci el nu a cerut decît un cuvînt de vindecare de la Domnul Isus, cînd slujitorul său era bolnav. Iar cînd sutaşul şi-a mărturisit credinţa recunoscînd că Domnul este deasupra spaţiului şi a timpului, robul său a fost vindecat instantaneu. Acest sutaş a avut parte de revelaţie.

   Întrucît a fost conceput şi născut din Duhul Sfînt, Domnul a atins, în caracter, punctul cel mai înalt al omului creat de Dumnezeu, totuşi puterea Sa era limitată – motiv pentru care era nevoie de Înviere.

2. Prin Înviere, Domnul obţine omul reprezentativ

Vom vedea acum ce înseamnă Învierea. Învierea înseamnă că Domnul a obţinut omul reprezentativ: „Tu eşti Fiul Meu, astăzi Te-am născut”. În Fapte 13.33-34, acest verset este citat în contextul Învierii Domnului Isus. Semnificaţia Învierii este că Isus, omul tipic, nu mai este limitat sub nicio formă. El trăieşte veşnic. Învierea Sa trece deasupra tuturor restricţiilor naturale. Potrivit cu 1 Petru 1.3, noi suntem născuţi din nou „prin învierea lui Isus Cristos dintre morţi, la o nădejde vie”. Cît timp era pe pămînt, Domnul putea să moară. După învierea Lui însă, moartea a fost nimicită de El. El acum trăieşte pentru totdeauna. Astfel, puterea morţii asupra Lui, precum şi posibilitatea ca El să moară au fost în întregime îndepărtate. Aleluia! Timp de patru mii de ani Dumnezeu S-a ocupat de om şi, în cele din urmă a obţinut omul pe care Îl dorea. Dumnezeu a spus Domnului Isus: „Tu eşti Fiul Meu, astăzi Te-am născut”. Dumnezeu a declarat aceasta la Învierea Domnului Isus. El nu a spus aceasta cînd Domnul S-a născut în Betleem. Numai cînd Domnul Isus a înviat din morţi a declarat Dumnezeu cu bucurie: „Tu eşti Fiul Meu, astăzi Te-am născut”. Vedem astfel că, la Învierea Domnului, Dumnezeu a obţinut, în sfîrşit, Omul după inima Sa.

Învierea a eliminat restricţia timpului şi a spaţiului

   Ce este Învierea? Învierea este învingerea tuturor limitărilor unui om, chiar învingerea celei mai mari restricţii care este moartea. Prin înviere Domnul Isus a străpuns toate aceste bariere. Noul Testament menţionează cîteva învieri din morţi, cum ar fi învierea singurului fiu al femeii din Nain (Luca 7.11-15), învierea fetiţei lui Iair, conducătorul unei sinagogi (Matei 9.18-25), marcu 5.22) şi învierea lui Lazăr (Ioan 11). Însă chiar şi în cazul lui Lazăr, învierea a fost doar o resuscitare sau întoarcere înapoi a sufletului. El încă era legat în pînze care trebuiau înlăturate pentru ca să poată umbla. Iar apoi Lazăr, ca şi ceilalţi, în final a trebuit să

Mesajul Invierii

de Pastorul Nelu Brie

 

Procesul Domnului Isus a fost unic si prin faptul ca Cel condamnat a fost gasit vinovat nu pentru ceea ce a facut, ci pentru ceea ce a fost El. Aparenta înfrângere a mortii Domnului Isus a culminat cu reala victorie a Învierii. Daca totul s-ar fi terminat fara înviere, viata ar avea astazi un alt sens, iar vesnicia ar fi un infern. Cine ar sterge astazi lacrimile vaduvei, ale orfanului si ale celui lovit de valurile vietii, daca nu ar fi înviat Isus? Cine ar iubi pe cei neiubiti, cine ar ierta pe cei neiertati, cine ar hrani pe cei nehraniti, cine ar mângâia pe cei nemângâiati… daca nu ar fi înviat Isus? Cine ar raspunde rugaciunilor disperate, cine ar sterge lacrimile fierbinti, cine ar ierta pacatele daca nu ar fi înviat Isus? Pe cine ar cauta natiunile, cui s-ar închina milioanele de oameni, cui i S-ar dedica imnurile si adorarea daca n-ar fi înviat Isus? Dar Isus a înviat si învierea Lui este speranta muritorilor.

Exista un mesaj în Învierea lui Isus care traverseaza veacurile si cheama pe oameni la dragostea si iertarea divina. Învierea celui Înviat pune în evidenta câteva adevaruri universale:

I. Dumnezeu este mai tare decât Diavolul.

Diavolul a fost învins de Dumnezeu si în cer, si pe pamânt. În cer a fost învins înainte de creatie, când sclipitorul înger Lucifer, împreuna cu a treia parte dintre

Beneficiile Invierii

Nelu Brie

Viata oamenilor este plina de evenimente, de lucruri importante si neimportante. De-a lungul timpului, oamenii au descoperit criterii de evaluare si selectie a lucrurilor din viata lor, astfel încât sa poata face diferenta între ceea ce este important si ceea ce este neimportant. Unul dintre criteriile folosite pentru evaluarea acestor lucruri este rentabilitatea, adica un lucru este important si prezinta interes atunci când el este rentabil, avantajos, când aduce beneficii.
Fiind în contextul Sarbatorii Pastelor, vorbim despre suferintele Mântuitorului, dar si despre glorioasa Sa Înviere. Învierea Domnului Isus Cristos dintre cei morti este miezul crestinismului si speranta crestinului.
Dincolo de aspectul traditional, religios, care da un sentiment de bucurie, care sunt beneficiile concrete, practice, ale Învierii Mântuitorului? Pentru omul modern din secolul XXI, atât de ocupat cu problemele vietii cotidiene, traind într-o societate bogata, tehnologizata, unde religia nu mai este prioritara, este Învierea Mântuitorului rentabila, aduce vreun beneficiu real?
Daca Învierea este doar o problema de traditie si religie, atunci nu toti oamenii vor avea interes pentru acest subiect. Daca este, însa, rentabila în mod practic, daca aduce beneficii concrete, atunci dintr-o data oamenii vor avea interes si pasiune pentru aceasta. Care sunt beneficiile Învierii Mântuitorului?

Printre altele, Învierea Domnului Isus descopera oamenilor caracterul, intentiile, resursele si posibilitatile nevazutului Dumnezeu.

I. ÎN PRIMUL RÂND, ÎNVIEREA MÂNTUITORULUI DESCOPERA PUTEREA LUI DUMNEZEU:
a. Învierea descopera puterea lui Dumnezeu prin faptul ca profetiile facute cu sute de ani în urma despre Învierea Mântuitorului s-au împlinit cu precizie (Psalmul 16:10; Romani 1:4). Aceasta împlinire arata ca Dumnezeu este suveran în istorie si are putere sa conduca si sa controleze evenimentele.
b. Învierea descopera puterea lui Dumnezeu prin faptul ca ostasii romani care pazeau mormântul sigilat al Mântuitorului au lesinat de frica în

O proclamație a apostolului Pavel

Radu Știr m-a surprins duminică seara, la  Bethel. Iată un text bun pentru un serviciu de încheiere a sărbătorii de Paște!

Textul din Romani 1:1-7 ne pune la dispoziție o proclamare aapostolului Pavel.

I. Ea ne vorbește despre trecut: făgăduințele lui Dumnezeu v.2

Dumnezeu n-a luat un om ca să-l facă Fiul Său, ci L-a luat pe Fiul Său ca să-L facă om!

2. Ea ne vorbește despre prezent: învierea morților v.4

III. Ea ne voprbește despre viitor: Domnia lui Christos v.4-7

Cel ce domnește acum în inimile noastre și în Biserică, va fi întronat în curând peste toată făptura:

Înălţarea oficială a Mântuitorului

– „Dumnezeu L-a înălţat nespus de mult, şi i-a dat Numele, care este mai pe sus de orice nume.“ Filipeni 2.9 –
La Domnul Isus s-a împlinit cuvântul: „Cine se smereşte, va fi înălţat.“ Răspunsul lui Dumnezeu la înjosirea Sa adâncă până la moarte de cruce a venit imediat. După 40 de zile de la învierea Slujitorului Său credincios, Dumnezeu L-a înălţat la cer şi L-a onorat cu locul de la dreapta Sa. Acolo El i-a dat cea mai înaltă demnitate, i-a dat Numele care este mai presus de orice nume. Prin credinţă ştim că Dumnezeu i-a dat deja acum Fiului Său această onoare.

Dar curând înălţarea Sa va fi vizibilă public. În Filipeni 2 citim în continuare: „pentru ca, în Numele lui Isus, să se plece orice genunchi… şi orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domnul“.Când Isus va apărea încă o dată pe pământ, orice genunchi se va pleca înaintea Lui. Pe lângă aceasta orice limbă va mărturisi că Isus Hristos este Domnul. Autoritatea Sa va fi apoi respectată de toţi şi făcută cunoscut public. Această onoare viitoare pe care Domnul Isus o va primi de la creaturile Sale, Îl va preamări pe Dumnezeu. „Cine Îl cinsteşte pe Fiul, îl cinsteşte şi pe Tatăl.“ Prin credinţă putem să ne subordonăm deja astăzi autorităţii Sale şi să-L onorăm prin laudă şi adorare.

Apostolul apostolilor

(Wes)

 IOAN  20. 1,2,11-18

          In prima zi de inviere Domnul Isus  inviat, a avut un ”apostol” special pt viitorii LUI apostoli . Maria Magdalena isi reveleaza caracterul ei deosebit ceea ce-i da dreptul sa fie numita ”apostolul apostolilor ” .

                 1.    HARNICA    v. 1.   Prov .31.15

                 2.    INGRIJORATA  v.2  Amos 6.1a

                 3.    SENSIBILA    v.11    Ps.119.28

                 4.   SINCERA      v. 13  Ps.32.2

                 5.   IUBITOARE   v.17

                 6.   ASCULTATORE   v. 18

Chiar daca a starnit curiozitatea si nu a fost crezuta de barbati Marcu 16.11 ,ea si-a indeplinit misiunea incredintata cu credinciosie . Fie ca sa-i urmam exemplu ,fie femei fie barbati !

                                                        CHRISTOS  A  INVIAT !

Pavel și învierea Domnului Isus

1 Corinteni 15.12-24

 

Introducere: Moartea şi învierea Domnului Isus Cristos sunt cei doi piloni de bază ai Creştinismului (Romani 8.34), sunt „două lucruri care nu se pot schimba şi în care este cu neputinţă ca Dumnezeu să mintă“ (Evrei 6.18).

Învierea Domnului Isus Cristos a fost:

1. proorocită de către profeţii Vechiului Testament (Isaia 53.10; Faptele Apostolilor 2.30-31);

2. probată de numeroşi martori oculari (1 Corinteni 15.4-8);

3. proclamată de sfinţii apostoli (Faptele Apostolilor 2.24; 13.30-37; 1 Corinteni 15).

Dar oare chiar

„A  ÎNVIAT  DOMNUL  CU  ADEVĂRAT“? (Luca 24.34)

 

DACĂ  ISUS  CRISTOS  N-A  ÎNVIAT, atunci: