Category Archives: Zidire

PSALMUL 91

Trecem cu bucurie de la psalmul 90 la psalmul 91, ca cel care iese din întunerec la lumină, din noapte la zorii zilei! Dacă psalmul 90 a fost psalmul vieții trăite sub pedeapsă, psalmul 91 este al vieții trăite sub protecția divină. Mustrarea din psalmul 90 ne ajută să apreciem și mai mult promisiunile din psalmul 91.

Tema psalmului este siguranța celui păzit de Domnul. Există o pecete de protecție peste toți cei ce Îl ascultă și rămân în El. Promisiunile din psalm nu sunt pentru cei ce se apropie de Dumnezeu numai atunci când intră în necazuri și au nevoie de ajutor, ci pentru cei ce s-au așezat temeinic lângă El (v.1) și-L fac în fiecare zi ,,locul lor de adăpost“ (v. 9).

Care sunt pericolele care-i pasc? Curse și boli (v. 3), săgeți (v. 5), molime și urgii (v. 10), pietre (vv. 11–12), lei și șerpi (v. 13; poate o aluzie la Satan însuși). Puteți găsi foarte ușor corespondentul contemporan pentru aceste pericole care-i pășteau pe călătorii evrei de atunci.

Viața de rămânere în Dumnezeu (vv. 1–4) produce viața de sigurață alături de El (vv. 5–13), viață fără panică, care ne înlesnește viața din belșug  (vv. 14–16), viața de biruință și de pace. Cel mai sigur loc din lume este să fii la umbra Celui Atotputernic.

(Traducere după Wiersbe, Warren W.. With The Word Bible Commentary, Thomas Nelson)

Ce nu face timpul?

Gen. 42 – 43

Începutul anului 2016 este o ocazie să ne gândim la scurgerea timpului și la efectele lui asupra noastră. Oricum le-am lua, ele sunt multe … Există însă lucruri pe care nu le va putea face niciodată timpul, deși se zice ,,timpul le rezolvă pe toate“. Anumite lucruri sunt responsabilitatea noastră. Noi trebuie să le facem.

I. Timpul nu face ceea ce trebuie să facem noi! – Există o vreme a acțiunii!

,,Când a auzit Iacov că este grâu în Egipt, a zis fiilor săi: „Pentru ce staţi şi vă uitaţi unii la alţii?” Şi a zis: „Iată, aud că este grâu în Egipt; pogorâţi-vă şi cumpăraţi-ne grâu de acolo, ca să trăim şi să nu murim.” (Gen. 42:1-2)

Iacov avea pe atunci cam 130 de ani. Era însă încă un om al acțiunii și nu-i poate privi pe fii lui pasivi și gata să moară de foame! ,,De ce vă stați și vă uitați unii la alții?“

În spatele evenimentelor, Dumnezeu mișca astrele pe cer, norii de deasupra, ploile, apa râurilor, pământul și oameni ca să-i ducă pe cei din familia lui Avraam în Egipt. Seceta care venise era lucrarea Lui personală. Dumnezeu văzuse că prezența lor în Canaanul idolatru este un pericol pentru panul mesianic. Ce se întâmplase cu Dina și Sihem fusese o tragedie. Urmașii lui Avraam aveau să se lupte toată existența lor cu idolatria canaaniților … Până una alta însă, Dumnezeu avea de gând să-i strămute în ținutul Goșen din Egipt, unde, în izolare de egipteni, avea să-i transforme dintr-o familie de 70 de oameni într-un popor de peste un milion de persoane. Uneori, Dumnezeul care mișcă universul, nu ne mișcă pe unii dintre noi. Și ei stăteau și se uitau uni la alții   …

Dumnezeu avea de gând să-i facă ,,a doua familie domnească“ din Egipt. Iosif era ,,ca un tată pentru Faraon“ și numai tronul îl ridica în autoritate pe Faraon deasupra acestui tânăr evreu. Tot ceea ce era mai bun în Egipt era deja regătit pentru Iacov și fii săi. Și ei stăteau și se uitau unii la alții …

Dumnezeu îl trimisese pe Iosif în Egipt înaintea lor ca să le scape viața. Totul era pregătit. Dar defetismul și seceta îi paralizase. Și ei stăteau și se uitau unii la alții …

Există o vreme a acțiuni. Timpul nu rezlvă toate problemele. Uită-te în Citește în continuare

Negările necuratului

(după John Stott)

Text: Gen.3:1-5

Introducere: Trebuie să ne aducem aminte că Dumnezeu le-a dat lui Adam și Eva trei instrucțiuni precise – o permisiune de a mânca din oricare pom al grădinii, o interzicere de a mânca dintr-un anumit pom și o pedeapsă pentru neascultare. Primii oameni au știut precis ce trebuie să facă, ce trebuie să nu facă și ce se va întâmpla dacă nu vor asculta.

Vom arăta acum cum șarpele, cel mai viclean dintre toate creaturile, a sucit instrucțiunile primite de primii oameni și le-a transformat în ispite. Și astăzi Satan folosește tot aceleași tactici.

I. Satan a negat faptul că Dumnezeu spune adevărul.

Dumnezeu zisese ,,în clipa în care vei mânca din el, vei muri negreșit“ (2:17), dar Citește în continuare

Ce ne-a dat Marele Preot ?

(Warren W. Wiersbe)

Ioan 17:1-26

Introducere: Rugăciunea aceasta a Marelui Preot este un dialog între două persoane ale Sfintei Trinități. Bineînțeles că nu vom putea pătrunde toate dimensiunile lui, dar ceea ce pătrundem este fascinant.

Rugăciunea se împarte exegetic în trei secțiuni: rugăciune pentru Sine (17:1-5), Rugăciune pentru ucenici (17:6-19) și rugăciune pentru Biserică (17:20-26).

Una din dimensiunile pe care le putem pătrunde la prima vedere este cea privind ,,darurile“ pe care ni le-a adus Marele Preot.

I. Viața veșnică – 17:2-3.
Oamenii de ștință nu pot produce viață prin procese chimice. Viața poate apare numai dintr-o altă Citește în continuare

Spune-mi cum te rogi ca să-ți spun cine ești

(W. W. Wiersbe)

Text: Luca 18

Psihologii și psihiatrii recomandă lumii moderne să practice meditația transcendentală sau Yoga, să găsească un timp de liniște în care să-și odihnească sufletul. Ei caută umbre, noi avem rugăciunea! Dacă știm să o folosim, ne va fi bine în suflet și în trup. Dar există diferite feluri de rugăciuni:

I. Rugăciunea încrezătoare (Luca 18:1-8)

II. Rugăciunea arogantă (Luca 18:9-17)

III. Rugăciunea ignorantă (Luca 18:18-34)

IV. Rugăciunea persistentă (Luca 18:35-43)

,,Și aruncați asupra Lui toate poverile voastre!“

The mainstreaming of mindfulness meditation

Stressed-out Americans, from war veterans to Google workers, are embracing mindfulness meditation. Does it really work?
Mindfulness: Not just for yogis anymore.
Mindfulness: Not just for yogis anymore. (Tim P. Whitby/Getty Images for lululemon athletica)

Why is mindfulness so popular?
It appeals to people seeking an antidote to life in work-obsessed, tech-saturated, frantically busy Western culture. There is growing scientific evidence that mindfulness meditation has genuine health benefits — and can even alter the structure of the brain, so the technique is drawing some unlikely devotees. Pentagon leaders are experimenting with mindfulness to make soldiers more resilient, while General Mills has installed a meditation room in every building of its Minneapolis campus. Even tech-obsessed Silicon Valley entrepreneurs are using it as a way to unplug from their hyperconnected lives. „Meditation always had bad branding for this culture,” says Evan Williams, co-founder of Twitter. „But to me, it’s a way to think more clearly and to not feel so swept up.”

What is mindfulness, exactly?
It’s a meditation practice central to the Buddha’s teachings, which has now been adapted by Western teachers into a secular self-help technique. One of the pioneers in the field is Jon Kabat-Zinn, an MIT-educated molecular biologist who began teaching mindfulness in the 1970s to people suffering from chronic pain and disease. The core of mindfulness is quieting the mind’s constant chattering — thoughts, anxieties, and regrets. Practitioners are taught to keep their attention focused on whatever they’re doing at the present moment, whether it’s eating, exercising, or even working. The most basic mindfulness practice is sitting meditation: You sit in a comfortable position, close your eyes, and focus your awareness on your breath and other bodily sensations. When thoughts come, you gently let them go without judgment and return to the focus on the breath. Over time, this practice helps people connect with a deeper, calmer part of themselves, and retrain their brains not to get stuck in pointless, neurotic ruminations about the past and future that leave them constantly stressed, anxious, or depressed.

Does it work?
Scientific research has shown that mindfulness appears to make people both happier and healthier. Regular meditation can lower a person’s blood pressure and their levels of cortisol, a stress hormone produced by the adrenal gland and closely associated with anxiety. Meditation can also increase the body’s immune response, improve a person’s emotional stability and sleep quality, and even enhance creativity. When combining mindfulness with traditional forms of cognitive behavioral therapy, patients in one study saw a 10 to 20 percent improvement in the mild symptoms of their depression — the same progress produced by antidepressants. Other studies have found that up to 80 percent of trauma survivors and veterans with PTSD see a significant reduction in troubling symptoms. Walter Reed National Military Medical Center is also teaching mindfulness as a form of treatment for patients with substance abuse problems.

Why does it work?
MRI scans have shown that mindfulness can alter meditators’ brain waves — and even cause lasting changes to the physical structure of their brains (see below). Meditation reduces electrical activity and blood flow in the amygdala, a brain structure involved in strong, primal emotions such as fear and anxiety, while boosting activity regions responsible for planning, decision-making, and empathy. These findings have helped attract the more skeptical-minded. „There is a swath of our culture who is not going to listen to someone in monk’s robes,” says Richard J. Davidson, founder of the Center for Investigating Healthy Minds and a professor at the University of Wisconsin-Madison, „but they are paying attention to scientific evidence.”

Who are these converted skeptics?
Ironically enough, Silicon Valley’s tech geeks are leading the way. „It seems counterintuitive, since technology is perhaps the biggest driver of mindlessness and distraction,” says Ann Mack, a director at marketing communications brand JWT Worldwide. Google now has an in-house mindfulness program called „Search Inside Yourself,” and the company has even installed a labyrinth at its Mountain View complex so employees can practice walking meditation. Tech leaders flock annually to the Wisdom 2.0 conference, and there are now countless smartphone apps devoted to the subject. But these developments have led to a growing concern that mindfulness is being co-opted and corrupted.

Why is that?

Long-term adherents of mindfulness worry that what is fundamentally a spiritual practice is being appropriated by new age entrepreneurs seeking to profit off it. Others are concerned that Fortune 500 executives are pushing meditation so that overworked employees can be even more productive without melting down. But Westerners clearly need some sort of strategy to cope with a world now filled with the inescapable distractions of technology. The average American now consumes 63 gigabytes of content, or more than 150,000 words, over 13.6 hours of media use every single day — and all indications are that those numbers will keep climbing. For Janice Marturano, founder of the Institute for Mindful Leadership, mindfulness is not just a way of coping with the deluge of input; it’s a way of confronting the modern world head-on. „There is no life-work balance,” says Marturano. „We have one life. What’s most important is that you be awake for it.”

Rewiring the brain
Until recently, neurologists believed that a person’s brain stopped physically developing when they were 25 to 35 years old. From that point onward, the hardware was set. But a growing body of research points to the possibility of lifelong „neuroplasticity” — the ability of the brain to adapt to new input — and a 2011 Massachusetts General Hospital study found that those who meditate regularly for as little as eight weeks changed the very structure of their brains. MRI scans showed that by meditating daily for an average of 27 minutes, participants increased the density of the gray matter (which holds most of our brain cells) in an area that is essential for focus, memory, and compassion. Previous research had already shown that monks who had spent more than 10,000 hours in meditation had extraordinary growth and activity in this part of the brain. But it’s now clear that even relative beginners at mindfulness can quickly rewire their brains in a positive way.

Avantajele celui născut din nou

(W.W. Wiersbe)

Text: 1 Ioan 5

Cei care sunt născuți doar o singură dată trăiesc într-o lume frântă a elanului eșuat în păcat, a intențiilor bune irealizabile, a iluziilor spulberate una după alta. Cel care este năcut și a doua oară, cel născut din Dumnezeu trăiește o realitate nouă, cu avantaje incomparabile.

I. El este născutdin dragoste și pentru dragoste (1 Ioan 5:1-3)

II. El este născut să biruiască (1 Ioan 5:4-5)

III. El este născut să aibe certitudini, nu iluzii (1 Ioan 5:6-13).

IV. El este născut să poată sta de vorbă cu Dumnezeu (1 Ioan 5:14-17).

V. El este născut să fi protejat în luptele cu diavolul (1 Ioan 5:18-21)

O jertfă plăcută Domnului

(O predică de Cină)

Jud. 13:8-20

Introducere:  Întâlnirea familiei lui manoah cu Îngerul Domnului ne pune înainte o întâmplare cu trei straturi: o masă, o metaforă și un mesaj.

I. O masă – 13:8-15

Entuziasmat că acest om al lui Dumnezeu i-a dat o veste bună, Manoah vrea să-i dea și el o mâncare bună. Îl invită la masă. Atâta pricepea el, atâta pătrundea el în natura lucrurilor. La fel este și cu Cina Domnului. Unii vedeau în Corint și alții văd astăzi doar o masă, o simplă masă de părtășie și bucurie.

II. O metaforă – 13:16-20

Refuzat, Manoah întreabă curios: Cine ești? Cum te cheamă? Ce hram porți? Cum se poate să mă refuzi când te invit la masă? Răspunsul îl uimește și mai mult. ,,Omul“ acesta al lui Dumnezeu nu are un nume ca toți oamenii !! E minunat! Este dincolo de puterea noastră de înțelegere. Într-o schimbare care îl uimește și mai mult pe Manoah, ,,omul“ acela cu nume ,,minunat“ se urcă în flacără și … dispare. Oare care este însemnătatea acestui fapt?

III. Un mesaj – 13:16-20

Metafora are un mesa foarte clar pentru noi, pentru că noi știm mult mai multe decât Manoah. Mâncarea adusă de Manoah s-a transformat într-o jertfă, iar rostul jertfei este să fie ,,un miros plăcut înaintea Domnului“. Îngerul Domnului (ne spune textul că El era ,,omul“ pe care-l întâlnise Manoah) s-a urcat în flacăra mistuitoare și s-a dus împreună înaintea tronului din ceruri.  Este o metaforă care ni-l arată pe Domnul Isus (teofania lui Isus dinainte de întrupare) făcându-se una cu jertfa noastră pentru ca jertfa noastră să poată fi de bun miros și să ajungă la Dumnezeu. Toate jertfele din toate timpurile și din toate locurile au fost doar simboluri pentru Marea jertfă a lui Christos. Taote îl prefigurau pe Christos, toate aveau și au nevoie de Christos. El trebuie să se urce în jertfele noastre și noi trebuie să ne urcâm în Jertfa lui. Trebuie să ne facem una cu El ca să fim primiți de Dumnezeu, ca să fim de bun miros, ca să fim asultați de Dumnezeu.

Cina Domnului este, prin excelență, locul în care ne întâlnim nu doar pentru o masă, nu doar pentru a sta împreună cu un ,,om al lui Dumnezeu“, ci pentru a ne bucura de intervenția lui Christos care a intrat în flacără și s-a dus pentru noi înaintea lui Dumnezeu.