Category Archives: Zidire

Paşii biruinţei lui Ionatan

Bogdan Emanuel Răduţ

1 Samuel 14:1-23 –

 

– suntem chemaţi să ducem mai departe lucrarea care s-a făcut până la noi, şi de aceea avem nevoie de oameni curajoşi, care să semene cu Ionatan

– dacă vrem să avem biruinţa lui Ionatan trebuie să urmărim patru paşi:

 

  1. Pasul conştientizării – 13:16-23

– Ionatan analizează situaţia în care se afla şi conştientizează ce este de făcut

– în biserică există două feluri de oameni:

– de analiză – care doar constată situaţia şi propun soluţii

– de acţiune – care aplică soluţiile necesare

– Ionatan constată că ei erau doar şase sute şi n-aveau nici arme, pe când filistenii erau mulţi şi înarmaţi

– nimic nu-L poate împiedica pe Dumnezeu să dea biruinţă printr-un număr mic, ca şi printr-un număr mare

 

  1. Pasul consultării – v. 1-7

– Ionatan nu s-a dus de unul singur, s-a consultat cu cel care-i purta armele şi au mers împreună

– Domnul Isus i-a trimis pe ucenici doi câte doi pentru a face lucrarea Lui (Marcu 6:7, Luca 10:1)

– oricine poate avea idei, dar când ne verificăm cu cineva vedem dacă planurile noastre sunt bune sau nu

 

  1. Pasul confirmării – v. 8-15

– Ionatan pune un semn ca să înceapă lupta, aştepând o confirmare că Domnul îl trimite la luptă

– în nici o tactică militară nu s-ar fi acceptat să pornească la luptă doi singuri împotriva unei armate, şi din vale spre deal

– să nu ne limităm la număr, la potenţial sau la circumstanţele în care ne aflăm, ci să acţionăm prin credinţă, pentru că putem face lucruri extraordinari de mari cu Dumnezeu

 

  1. Pasul conlucrării – v. 16-23

– curajul lui Ionatan a băgat groaza în filistenii, dar a şi reînsufleţit armata evreilor

– Saul, armata, poporul care se ascunsese au fost înflăcăraţi de curajul lui Ionatan şi au ieşit la luptă împotriva filistenilor debusolaţi

– curajul este contagios, se ia şi la ceilalţi când vor vedea că Domnul ne foloseşte pentru biruinţa Lui

 

– v. 23 – Domnul a izbăvit pe Israel în ziua aceea… => chiar dacă Ionatan a fost curajor, biruinţa i s-a atribuit lui Dumnezeu

– cei dinaintea noastră nu au avut condiţiile şi resursele pe care le avem noi astăzi, dar au fost însufleţiţi de un duh înalt

– noi suntem intrumente în mâna marelui nostru Dumnezeu şi, prin Domnul Isus şi puterea Duhului Sfânt, putem face lucruri mari pentru El şi-n generaţia actuală

Lucrarea Duhului Sfânt în cartea Psalmi

Pentru cei care au dificultăți să creadă în Sfânta Trinitate, iată cum este descrisă persoana și lucrarea Duhului Sfânt în cartea Psalmi:

  1. Trăiește în viața celor ce-i aparțin lui Dumnezeu – Ps. 51:11
  2. Participă la viața creației – Ps. 104:30
  3. Prezidează peste poporul lui Dumnezeu – Ps. 106:33
  4. Este Dumnezeul prezent peste tot în lume (imanent) – Ps. 139:7
  5. Conduce și călăuzește – Ps. 143:10

De profundis …

Text: Psalmul 130

,,Există în fiecare dintre noi personalitatea aparentă și personalitatea profundă, omul ascuns al inimii, care iese arareori la suprafață, preferând să rămână necunoscut tovărășiilor de circumstanță. Personalitatea profundă se descoperă doar în climatul iubirii adevărate, între prieteni, între soți, în ceasuri de intimitate adâncă, la nivelul sfânt al spovedaniei“ – Dr. A. Goste

+++

De profundis refers to Psalm 130 (129 in the Vulgate), traditionally known as the De profundis (“Out of the depths”) from its opening words in Latin.

De profundis se referă la psalmul 130 (129) în Vulgata), tradițional numit De profundis (,,Din fundul adâncului“), expresia din debutul textului în limba latină.

+++

De Profundis ~ from Georges Rouault’s series, ‘Miserere et Guerre’

Psalmii sunt hainele altora pe care trebuie să le îmbrăcăm noi, experiențe personale pe care trebuie să le retrăim. Nu este ușor, nici la îndemâna oricui. Retrăirea unui psalm nu se poate face oricând și nici oriunde. Cere timp, cere meditație, cere pătrundere duhovnicească sau, cel puțin, … necazuri asemănătoare.

Când te apropii de psalmul 130, caută să te transpui în patru ipostaze diferite și învață ce

Citește în continuare

PSALMUL 91

Trecem cu bucurie de la psalmul 90 la psalmul 91, ca cel care iese din întunerec la lumină, din noapte la zorii zilei! Dacă psalmul 90 a fost psalmul vieții trăite sub pedeapsă, psalmul 91 este al vieții trăite sub protecția divină. Mustrarea din psalmul 90 ne ajută să apreciem și mai mult promisiunile din psalmul 91.

Tema psalmului este siguranța celui păzit de Domnul. Există o pecete de protecție peste toți cei ce Îl ascultă și rămân în El. Promisiunile din psalm nu sunt pentru cei ce se apropie de Dumnezeu numai atunci când intră în necazuri și au nevoie de ajutor, ci pentru cei ce s-au așezat temeinic lângă El (v.1) și-L fac în fiecare zi ,,locul lor de adăpost“ (v. 9).

Care sunt pericolele care-i pasc? Curse și boli (v. 3), săgeți (v. 5), molime și urgii (v. 10), pietre (vv. 11–12), lei și șerpi (v. 13; poate o aluzie la Satan însuși). Puteți găsi foarte ușor corespondentul contemporan pentru aceste pericole care-i pășteau pe călătorii evrei de atunci.

Viața de rămânere în Dumnezeu (vv. 1–4) produce viața de sigurață alături de El (vv. 5–13), viață fără panică, care ne înlesnește viața din belșug  (vv. 14–16), viața de biruință și de pace. Cel mai sigur loc din lume este să fii la umbra Celui Atotputernic.

(Traducere după Wiersbe, Warren W.. With The Word Bible Commentary, Thomas Nelson)

Ce nu face timpul?

Gen. 42 – 43

Începutul anului 2016 este o ocazie să ne gândim la scurgerea timpului și la efectele lui asupra noastră. Oricum le-am lua, ele sunt multe … Există însă lucruri pe care nu le va putea face niciodată timpul, deși se zice ,,timpul le rezolvă pe toate“. Anumite lucruri sunt responsabilitatea noastră. Noi trebuie să le facem.

I. Timpul nu face ceea ce trebuie să facem noi! – Există o vreme a acțiunii!

,,Când a auzit Iacov că este grâu în Egipt, a zis fiilor săi: „Pentru ce staţi şi vă uitaţi unii la alţii?” Şi a zis: „Iată, aud că este grâu în Egipt; pogorâţi-vă şi cumpăraţi-ne grâu de acolo, ca să trăim şi să nu murim.” (Gen. 42:1-2)

Iacov avea pe atunci cam 130 de ani. Era însă încă un om al acțiunii și nu-i poate privi pe fii lui pasivi și gata să moară de foame! ,,De ce vă stați și vă uitați unii la alții?“

În spatele evenimentelor, Dumnezeu mișca astrele pe cer, norii de deasupra, ploile, apa râurilor, pământul și oameni ca să-i ducă pe cei din familia lui Avraam în Egipt. Seceta care venise era lucrarea Lui personală. Dumnezeu văzuse că prezența lor în Canaanul idolatru este un pericol pentru panul mesianic. Ce se întâmplase cu Dina și Sihem fusese o tragedie. Urmașii lui Avraam aveau să se lupte toată existența lor cu idolatria canaaniților … Până una alta însă, Dumnezeu avea de gând să-i strămute în ținutul Goșen din Egipt, unde, în izolare de egipteni, avea să-i transforme dintr-o familie de 70 de oameni într-un popor de peste un milion de persoane. Uneori, Dumnezeul care mișcă universul, nu ne mișcă pe unii dintre noi. Și ei stăteau și se uitau uni la alții   …

Dumnezeu avea de gând să-i facă ,,a doua familie domnească“ din Egipt. Iosif era ,,ca un tată pentru Faraon“ și numai tronul îl ridica în autoritate pe Faraon deasupra acestui tânăr evreu. Tot ceea ce era mai bun în Egipt era deja regătit pentru Iacov și fii săi. Și ei stăteau și se uitau unii la alții …

Dumnezeu îl trimisese pe Iosif în Egipt înaintea lor ca să le scape viața. Totul era pregătit. Dar defetismul și seceta îi paralizase. Și ei stăteau și se uitau unii la alții …

Există o vreme a acțiuni. Timpul nu rezlvă toate problemele. Uită-te în Citește în continuare

Negările necuratului

(după John Stott)

Text: Gen.3:1-5

Introducere: Trebuie să ne aducem aminte că Dumnezeu le-a dat lui Adam și Eva trei instrucțiuni precise – o permisiune de a mânca din oricare pom al grădinii, o interzicere de a mânca dintr-un anumit pom și o pedeapsă pentru neascultare. Primii oameni au știut precis ce trebuie să facă, ce trebuie să nu facă și ce se va întâmpla dacă nu vor asculta.

Vom arăta acum cum șarpele, cel mai viclean dintre toate creaturile, a sucit instrucțiunile primite de primii oameni și le-a transformat în ispite. Și astăzi Satan folosește tot aceleași tactici.

I. Satan a negat faptul că Dumnezeu spune adevărul.

Dumnezeu zisese ,,în clipa în care vei mânca din el, vei muri negreșit“ (2:17), dar Citește în continuare

Ce ne-a dat Marele Preot ?

(Warren W. Wiersbe)

Ioan 17:1-26

Introducere: Rugăciunea aceasta a Marelui Preot este un dialog între două persoane ale Sfintei Trinități. Bineînțeles că nu vom putea pătrunde toate dimensiunile lui, dar ceea ce pătrundem este fascinant.

Rugăciunea se împarte exegetic în trei secțiuni: rugăciune pentru Sine (17:1-5), Rugăciune pentru ucenici (17:6-19) și rugăciune pentru Biserică (17:20-26).

Una din dimensiunile pe care le putem pătrunde la prima vedere este cea privind ,,darurile“ pe care ni le-a adus Marele Preot.

I. Viața veșnică – 17:2-3.
Oamenii de ștință nu pot produce viață prin procese chimice. Viața poate apare numai dintr-o altă Citește în continuare