Încă o predică de nuntă – Se implică Dumnezeu în alegerile noastre?

GENEZA 24:1-67

DERON J. BILES   | 9 APRILIE 2018

Geneza 24:1-67

1. Localizați pasajul

Acest pasaj are loc după moartea Sarei și într-un moment în care Avraam înainta în vârstă. Avraam și-a asigurat pământ pentru viitorul familiei sale și acum este preocupat să ofere o soție fiului său, Isaac, prin care Legământul va continua.

2. Gen

Pasajul este narativ. Înregistrează conversația dintre Avraam și slujitor, slujitor și Rebeca și Laban și slujitorul cu Rebeca.

3. Determinați structura pasajului

24:1-9 – A încredințat lui Avraam slujitorul său să găsească o soție pentru Isaac

24:10-14 – Rugăciunea slujitorului

24:15-27 – Întâlnirea inițială a slujitorului cu Rebeca

24:28-60 – Negocierile servitorului cu Laban pentru Rebeca

24:61-67 – Isaac o întâlnește pe Rebeca și o ia de soție

4. Exegetă pasajul

Tema Legământului trece prin acest pasaj. Domnul este punctul central al pasajului. Avraam a pus slujitorul să jure pe Domnul; slujitorul se roagă Domnului pentru călătorie; slujitorul îl binecuvântează pe Domnul pentru că i-a răspuns rugăciunii; slujitorul s-a închinat Domnului; Laban îl salută pe slujitor ca fiind „binecuvântat de Domnul”; Domnul este onorat ca l-a binecuvântat pe Avraam; slujitorul anunță că Avraam avea încredere că Domnul îi va da succes; Laban a recunoscut mâna Domnului în acest proces; iar Isaac medita în prezența Domnului când a întâlnit-o pe Rebeca.

Semnificația cuvintelor „a lua”, „a merge” și „a alerga” domină pasajul. Verbul „a lua” (Hb. „laqach”) apare de 14 ori în pasaj cu referire la cel pe care slujitorul ar trebui „să-l ia” sau „să nu-l ia” ca soție pentru Isaac. Verbul „a merge” (Hb. „halaq”) apare de 17 ori în pasaj. Este probabil juxtapusă cu cuvântul „a alerga” (Hb. „ruts”) care apare de 4 ori în pericopă.

Textul dezvăluie o imagine a unui slujitor credincios (de încredere, rugător, observator, recunoscător, ascultător și dedicat sarcinii [să nu mănânce, să nu stea])

Când Isaac aștepta să întâlnească mireasa pe care Domnul o va oferi pentru el, el „medita” (Hb. „suach”) pe câmp. Deoarece acest cuvânt apare doar aici în ebraică, sensul său în context este incert. Termenul ar putea însemna „gândire”; ar putea să poarte ideea de „plimbare”; ar putea însemna „rugaciune”; sau ar putea însemna „doliu”. ^[1]  Având în vedere că știm că Isaac s-a rugat pentru soția sa (Geneza 25:21), o combinație de rugăciune prin durerea lui, precum și anticiparea plină de speranță pare să surprindă cel mai bine momentul. De asemenea, explică referirea la el „și-a ridicat ochii pentru a o vedea”.

24:1 – Domnul binecuvântase pe Avraam în toate lucrurile. Fără îndoială că binecuvântarea l-a făcut să se gândească la modul în care Domnul își va continua legământul prin Isaac.

24:1 – Avraam era bătrân.

• Avraam avea 100 de ani când s-a născut Isaac (Geneza 21:5), iar Isaac avea 40 de ani când s-a căsătorit cu Rebeca (Geneza 25:20). Deci, Avraam avea 140 de ani când și-a căutat o soție pentru fiul său.

24:2 – Avraam își numește „cel mai în vârstă” (probabil cel mai de încredere) slujitor și îi încredințează sarcina de a asigura o soție pentru Isaac. Jurământul (vezi Iacov ține Iosif de un jurământ cu un ritual similar în Geneza 47:29) este asigurat prin punerea mâinii slujitorului pe coapsa lui Avraam și făcând un jurământ. Cuvântul poate însemna „coapsă” (Ex. 32:27; Judec. 3:21) sau poate însemna „coaps” (Ex. 1:5; Judec. 8:30).

24:3-4 – Este de remarcat faptul că Avraam nu vrea o mireasă pentru fiul său dintre oamenii care ocupă în prezent pământul. El își trimite servitorul în țara familiei sale.

24:7 – Avraam este încrezător că Domnul îl va îndruma pe slujitor către femeia pe care Domnul o are pentru Isaac. Domnul își va trimite „îngerul” să-l călăuzească.

24:14 – Cererea specifică a slujitorului de a dezvălui voia Domnului a fost onorată de Domnul.

24:16 – În text se evidențiază atributele Rebecăi ca fiind frumoasă și fecioară, precum și muncitoare.

24:27 – Încântarea autentică a slujitorului față de prevederile Domnului pentru Avraam sugerează relația pe care a avut-o cu „stăpânul” său.

24:35-49 – Slujitorul își descrie călătoria în detaliu pentru „casa lui Betuel, Laban și Rebeca (24:29). Faptul că Laban pare să aibă un rol semnificativ în schimb (Cf. 24:59 – „sora lor” și nu „fiica lui”) prefigurează evenimentele de mai târziu cu fiicele lui Iacov și Laban.

24:63-64 – Naratorul notează cu măiestrie momentul cu ochii lui Isaac și Rebecai se întâlnesc pentru prima dată. Aceeași frază îi descrie pe Isaac (24:63) și Rebeca (24:64) „își ridică ochii” pentru a-l vedea pe celălalt.

24:67 – Isaac a luat-o; a iubit-o; și a fost mângâiat din cauza pierderii mamei sale

5. Lăsați structura textului să conducă predica

Exp. Acest pasaj ne amintește că Dumnezeu prețuiește familia și și noi ar trebui. Dumnezeu oferă un soț, ne îndrumă cărările și onorează rugăciunea credincioasă.

• Încrezător în Dumnezeu că va fi credincios Cuvântului Său
  • Avraam credea că Dumnezeu îi va oferi o soție lui Isaac
  • Avraam era încrezător că Dumnezeu va conduce călătoria slujitorului
  • Slujitorul a căutat îndrumarea Domnului
  • Slujitorul credea că Dumnezeu poate oferi un răspuns specific la cererea lui
    • Rebeca a fost reamintirea constantă a rugăciunii răspunse a lui Dumnezeu.
• Având încredere în Dumnezeu că va asigura călătoria ta
  • Un slujitor credincios care și-a câștigat încrederea stăpânului său, și-a slujit cu credincioșie stăpânul, s-a încrezut că Dumnezeu îi va oferi, i-a mulțumit Domnului pentru asigurarea lui și a rămas credincios sarcinii până la îndeplinire.
    • Aceasta este imaginea tipului de slujitori pe care ar trebui să fim: demni de încredere, rugăciuni, ascultători, recunoscători și dedicați.
• Să te încrezi în Dumnezeu în căsnicia ta
  • Importanța rugăciunii pentru familia ta
    • Avraam, slujitorul și Isaac sunt reprezentați cu toții ca având încredere în Dumnezeu pentru a-și îngriji familia.
    • Avem nevoie de familii care au încredere în Dumnezeu să ne ofere
  • Există o „persoană potrivită” pe care Dumnezeu a pregătit-o pentru tine. Dacă nu ai găsit încă acea persoană, continuă să te rogi și să ai încredere în El. Merită să așteptați.

Aplicație

• Puteți avea încredere în Dumnezeu că va fi credincios promisiunii Sale
• Poți avea încredere în Dumnezeu pentru călătoria ta
• Poți avea încredere în Dumnezeu pentru familia ta

Nu este bine ca omul să fie singur?

Text: Geneza 1:18, Efes. 5:32; Apoc. 19:7

Introducere: Facerea omului este singura creație ,,în două etape“ din geneza. Femeia a fost făcută în etapa a doua, nu concomitent cu bărbatul. Oare de ce?

Regula interpretării Bibliei este să cauți primul loc în care a apărut acel lucru pe paginile ei. Este regula primei referințe, care definește un eveniment, un lucru sau o relație. Cine vrea să înțeleagă viața de familie trebuie neapărat să pornească de la această ,,afirmație șoc“ a Creatorului: ,,Nu este bine ca omul (bărbatul) să fie singur. Am să-i fac un ajutor potrivit pentru el“. Ce a vrut să spună Dumnezeu cu aceste cuvinte?

Metoda aleasă de Dumnezeu pentru facerea femeii este nu doar sugestivă, ci și științifică. Oasele coastelor sunt responsabile cu producerea plasmei sanguine, iar Biblia ne spune că ,,viața trupului este în sânge“ (Lev. 17:11). Celulele sanguine și plasma sunt purtătoare ale codului genetic. Dumnezeu a vrut să facă ,un ajutor potrivit“, o creatură de aceeași fel pentru Adam. De aceea a făcut-o pe femeie din coastă.

În Decembrie 2019, un om se știință din China a anunțat că poate face creaturi noi, copii croiți genetic după gustul potențialilor părință. Lumea oamenilor de știință a explodat în proteste! O creație ,,alternativă“ care să altereze codul genetic riscă să contamineze întreaga specie umană. Pericolele sunt imense. După numai două săptămâni, omul de știință chinez a ,,dispărut“. Unii spun că ar fi fost condamnat la moarte și executat. Având în vedere ciudățeniile umane descrise în cartea Apocalipsei, nu m-ar mira ca vestea dispariției creatorului de oameni noi să fie … exagerată.

Am ascultat nu de mult explicația unui rabin. Mi-a plăcut. Mi s-a potrivit. Am aflat că în ebraică, Adam se pronunță Adam, dar Eva este Hava, iar Havala este diminutivul pe care-l auzisem deja în ,,Fiddler on the roof“.

I. Eva l-a învățat pe Adam slujirea. Dacă n-ar fi fost făcută femeia, Adam ar fi crezut că toată creația a fost făcută doar pentru el. Ar fi fost un egoist mândru și orgolios. Prin facerea femeii, Dumnezeu i-a creat posibilitatea de a sluji pe altcineva de aceeași valoare cu el, de a fi, într-un cuvânt, mai ,,ca Dumnezeu“. Familia este locul în care învățăm slujirea, sacrificiul, căutarea fericirii altuia.

II. Eva l-a învățat pe Adam smerenia. Orice ,,te iubesc“ înseamnă în mare măsură ,,fericirea mea depinde de tine“, sunt vulnerabil înaintea ta, nimeni nu mă poate răni mai mult decât tine.

Slujirea și smerenia sunt lecțiile de bază ale familiei. Trebuie să le învățăm! De aceea trebuie să ne căsătorim. Așa a rânduit Dumnezeu. Un necăsătorit intenționat este unul care Îl contrazice pe Dumnezeu unul bolnav de egoism, orgoliu și suficiență de sine.

Sigur, căsătoria ,,complică“ lucrurile, dar asta este spre creterea și maturizarea noastră. Căsătoria completează și construiește în noi dimensiuni de personalitate.

,,Nu este bine ca omul (bărbatul) să fie singur“ rămâne peste secole o observație la fel de valabilă ca și atunci când a fost făcută prima dată.

Avem nevoie de înțelepciune și mult tact ca să întreținem o viață de căsnicie armonioasă. În căsătorie există la scară personală tot ceea ce există în societate aumană ,,at large“. Toate crizele și toate biruințele lumii se petrec și în viața de familie.

Avem în lume probleme financiare, crize, necesitatea planificări, etc. Le avem și în viața de familie. De fapt, multe din celelalte crize din familie se nasc din cauza unei proaste administrații finaniare.

Avem probleme ale sistemului educațional în lume. Le avem și în viața de familie. Nu degeaba se vorbește despre ,,cei șapte ani de acasă“ și nici un profesor din ume nu este mai influent în viața copiilor ca tata și mama.

Avem în lume probleme militare, războaie, conferințe de pace, curse a înarmărilor, dezarmări simbolice și cooperări pe plan militar? Le avem și în familie. De fapt, cele mai multe războaie le duce nu în lume, ci fiecare în familia noastră.

Poetul Costache Ioanid a scris:

,,

Avem în lume probleme administrative, politice, demografice? Le avem și în viața de familie.

Familia devine astfel, în intenția creatorului, locul în care ne formăm pentru ceea ce facem apoi în lume. Cine eșuează în viața de familie este un foarte prost candidat la rezolvarea problemelor lumii!

Încheiere: Dacă am privit puțin la primul loc în care este pomenită nunta în Biblie, n-ar fi rău să încheiem privind și la ultimul loc în care apare ea în Scriptură. Cartea Apocalipsei ne vorbește despre nunta Mielului, nunta noastră cu preiubitul inimilor noastre (Apoc. 19:7).

Apostolul Pavel ne-a atras atenția că unirea dintre Christos și Biserică este cea mai bună pildă despre ăndatoririle dintre soț și soție.

Bărbatul ar trebuie să-și iubească soția și s=o slujească ,,precum Christos Biserica“, iar soția ar trebui să se ducă după soț, să-l asculte și să-l cinstească ,,după cum Biserica face cu Christos“. Numai așa vom trăi colțul acela de rai pe care l-a intenționat Dumnezeu atunci când a decretat că trebuie să trăim unul lângă altul.

 

 

Ietro – un socru model

Unul din amănuntele neglijate din viața lui Moise este faptul că a avut parte de un socru înțelept și iubitor. Ce știm despre Ietro?

I. A fost preot în Madian (Exod 2:16).

În câteva pasaje, Ietro mai este numit și Reuel, care înseamnă ,,păstor al Domnului“ (Exod 2:16-18). Nu m-aș supăra dacă toți cei ce ocupă poziția de păstor în biserică ar fi ca omul acesta. Providențial, Dumnezeu a făcut ca Moise să nu se piardă în pustie, ci să ajungă în casa unui slujitor de-al Său care să-i alimenteze credința în Dumnezeul cel adevărat. Deși este dinafara perimetrului poporului Israel, Ietro slujește Dumnezeului cel viu și adevărat, așa cum au făcut-o Iov și prietenii lui, împreună cu o mulțime de alți oameni care păstrau încă cunoștințe reziduale din revelația divină.

II. A fost gata să accepte un fugar din Egipt în familia sa (Exod 2:19-22).

Moise era un fost prinț exilat de bună voie, dar și amenințat de răzbunarea lui faraon. S-ar prea puta ca ,,ospitalitatea“ lui Ietro să fi fost parte din caracterul lui sau să fi fost motivată de faptul că el avea doar … fete. Puterea și curajul dovedite de Moise au cântărit probabil mult în balanță:

,,Preotul din Madian avea şapte fete. Ele au venit să scoată apă şi au umplut jgheaburile ca să adape turma tatălui lor. Dar au venit păstorii şi le-au luat la goană. Atunci, Moise s-a sculat, le-a ajutat şi le-a adăpat turma. Când s-au întors ele la tatăl lor, Reuel, el a zis: „Pentru ce vă întoarceţi aşa de curând azi?” Ele au răspuns: „Un egiptean ne-a scăpat din mâna păstorilor şi chiar ne-a scos apă şi a adăpat turma.” Şi el a zis fetelor: „Unde este? Pentru ce aţi lăsat acolo pe omul acela! Chemaţi-l să mănânce pâine!” (Exod 2:16:20).

Dacă ne lăsăm puțin imaginația să lucreze, parcă îl vedem pe Ietro dorindu-și un urmaș la preoție. Iar fi trebuit un băiat, dar au venit, rând pe rând, … șapte fete. Probabil că după prima a zis: ,,Nu-i nimic! Vine și băiatul!“ și tot așa după a doua, după a treia, după a patra, a cincea, a șasea și … după a șaptea. Băiatul în care-și pusese nădejdea n-a mai venit … Dumnezeu avea însă ceva mult mai bun pentru acest om al preoției dumnezeiești. El i l-a trimis pe … Moise, pentru că el face întotdeauna mult mai mult decât putem noi crede sau gândi. Moise este prima persoană din Biblie despre care este scris că a fost ,,un om al lui Dumnezeu“ (Deuteronom 33:1). Din perspectiva secolelor, Ietro poate spune împreună cu apostolul Pavel:

,,Iar a Celui ce, prin puterea care lucrează în noi, poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi, … a Lui să fie slava … din neam în neam, în vecii vecilor! “ (Efeseni 3:20).

III. A avut grijă de nevasta și copiii lui Moise în timp ce acesta făcea lucrarea lui Dumnezeu în Egipt (Exod 18:1-12).

S-au întâlnit iar la ,,muntele lui Dumnezeu“, unde Moise văzuse prima dată tufișul arzând (Exod. 3:1-10). Omenește vorbind, întorcându-se în Egipt, Moise a riscat să nu se mai întoarcă acasă. Ietro a acceptat această variantă și a avut grijă de soția și copiii lui Moise. Pe de altă parte, s-ar putea ca Ietro să-și fi însușit credința în misiunea lui Moise și a fost curios acum să vadă tot ce a făcut Domnul pentru împlinirea planurilor Sale.

IV. A simțit oboseala lui Moise și i-a păsat (Exod 18:13-18).

La urma urmei nu era treaba lui dacă Moise se ostenește sau nu, dacă poporul se ostenește sau nu. Putea trece pe lângă această problemă fără să se amestece în treburile lor. Ietro n-a făcut-o însă. Era obișnuit să păstorească oamenii, să caute binele și folosul lor.

V. A avut înțelepciune, dar mai ales a avut tact să propună o soluție mai bună (Exod 18:19-26).

Oricine se poate crede unic și de neînlocuit! Ietro l-a învățat pe Moise principiu delegării responsabilităților. Soluția propusă de el n-a fost o fugă de activitate, ci o așezare corectă a priorităților în așa fel ca cele mai importante să nu fie neglijate, iar cele mai neimportante să nu rămână nefăcute. Ietro a avut tact.

Nu e totul să ai dreptate, trebuie să știi cum să dai un sfat! Nu avem dreptul, nici responsabilitatea să trăim viețile altora, nici măcar viețile copilor și a celorlalți din familile noastre. Singurul lucru pe care-l putem face pentru ei este să le dăm sfaturi. Dar se cere o artă întreagă, mult respect și mută dragoste să știi să dai un sfat care să fie primit cu plăcere. Sfatul dat de Ietro lui Moise nu-l obligă pe acesta la nimic. Este doar o ofertă cu care este îndemnat să meargă personal înaintea lui Dumnezeu. Nu putem fi conștiința nimănui! Tot ce putem face este să-i îndemnăm să meargă mereu cu problemele lor înaintea Domnului:

,,Acum ascultă glasul meu; am să-ţi dau un sfat, şi Dumnezeuva fi cu tine! … (Exod 18:19a).

,,Dacă vei face lucrul acesta şi dacă Dumnezeu îţi va porunci aşa, vei putea face faţă lucrurilor, şi tot poporul acesta va ajunge fericit la locul lui“ (Exod 18:23).

Fără nici o îndoială că Moise a regretat când a trebuit să-l lase pe socrul său să plece în țara lui (Exod 18:27). Oamenii mari știu însă când trebuie să dispară ca să nu fie nimănui în cale. Unul din cele mai înțelepte principii pentru părinți și socri este acesta: ,,Întotdeauna la dispoziție. Niciodată în cale“.

Ce înseamnă o căsătorie bună?

„Veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face slobozi” (Ioan 8:32)

Ideea că o căsnicie poate fi perfectă ne induce în eroare și ne provoacă deziluzii… practic, ne pregătește s-o abandonăm, atunci când fantezia se ciocnește cu realitatea. Lucrul acesta se întâmplă frecvent!

Numai când accepți adevărul că oamenii sunt slabi, nestatornici și dezamăgitori – și că tu faci parte dintre ei – vei putea afla fericirea de lungă durată în căsnicie. Așadar, în câteva ediții la rând, analizăm împreună câteva concepții greșite despre căsnicie.

Sfaturi pentru Ziua Tatălui

12 feluri în care îi poţi arăta respect soţului tău

(preluat de aici)

Bărbaţii ar prefera să se simtă mai degrabă neiubiţi decât nerespectaţi sau luaţi în batjocură, acesta este unul dintre principiile în favoarea căruia pledează cartea  „Doar pentru ea” [PDF], scrisă de Shaunti şi Jeff Feldhahn.

O idee cu rezonanţă biblică, intuitivă pentru multe femei dar care, adesea, nu este înţeleasă la nivel practic. Acesta este şi motivul pentru care Lindsey Holcomb semnează un editorial în care prezintă 12 căi de a-i arăta soţului că îl respecţi.

Emerson și Sarah Eggerichs, vorbitori internaționali pe teme de familie, consideră că ceea ce o motivează cel mai bine pe o femeie este dragostea și ceea ce îl motivează cel mai bine pe un bărbat este respectul. Cercetările lor, realizate pe 7.000 de persoane, arată că în timpul conflictului un bărbat reacționează adesea la ceea ce consideră a fi lipsă de respect, iar soția reacționează cel mai frecvent la sentimentul că nu e iubită: 83% dintre bărbați se simt nerespectați în timpul unui conflict și 72% dintre femei se simt neiubite. „Deși noi toți avem nevoie în mod egal de dragoste și respect, nevoia resimțită în timpul unui conflict diferă, și această diferență este precum diferența rozului de albastru,” concluzionează cei doi.

Citește și 12 feluri în care îi poți arăta dragoste soției tale

Soţiile sunt chemate să îşi iubească soţii, acceptându-i şi respectându-le chemarea naturală și rolul de lider pe care aceștia le au în familie, spune și Holcomb. Soţiile însă sunt adesea ispitite să îşi evite soţul atunci când acesta greşeşte sau să îl lipsească de ceea ce îl face să se simtă bărbat – respectul.

Respectul este unul dinte elementele cel mai dificil de construit, însă cel mai uşor de dărâmat, mai ales în contextul unei familii în care idealurile biblice nu sunt respectate „natural”, susţine Holcomb. Este uşor să îţi respecţi soţul atunci când te iubeşte așa cum ai nevoie, însă soţiile sunt chemate să îşi respecte soţii chiar şi atunci când acesta nu este întocmai la înălțimea așteptărilor (nu în sensul tolerării vreunei forme de abuz, n.r.).

Holcomb propune, în editorialul semnat pe marshill.com, 12 modalităţi prin care o soţie credincioasă îi poate arăta soţului ei că îl respectă.

1. Spune-i că îl respecţi. Menţionează în mod explicit ce este ceea ce respecţi la el.

2. Cere-i iertare atunci când ai greşit. O astfel de atitudine te îndreptăţeşte să te aştepţi ca şi el să-şi

Ce să fac ca să mă căsătoresc bine?

Am observat că există o dublă şi reciprocă nedumerire în materie de căsătorie: cei care nu s‑au căsătorit încă şi au ajuns să treacă de 20‑25 de ani se întreabă: „Cum au reuşit oare ceilalţi?” cei care s‑au căsătorit se miră: „Ce li se pare aşa de greu şi complicat?”

Am stat de vorbă nu demult cu un bărbat de aproximativ 28 de ani şi am fost surprins să‑l aud întrebându‑mă: „Ce ar trebui să fac? Oare nu este adevărat că Dumnezeu rânduieşte căsătoriile? Dacă vrea El să‑mi trimită pe cineva, mai trebuie să mă duc eu să caut?”

I‑am răspuns: „Ce găseşti scris în Biblie? Eu ştiu că undeva scrie: „Preaiubiţilor Săi, El le dă pâinea ca prin somn”, dar asta nu este un îndemn la lene şi nici nu asigură pe nimeni că pâinea ne/vă aşteptă dimineaţa înaintea uşii… Iţi aduci aminte cum şi‑a căsătorit Avraam băiatul, pe Isaac? Tatăl tuturor credincioşilor n‑a spus: „Dacă Dumnezeu vrea să‑mi însor băiatul cu una dintre rudele noastre monoteiste, să‑mi trimită El fata aici la noi… Avraam a pus la cale o expediţie, a cheltuit bani şi l‑a trimis spre rudele sale pe cel mai important slujitor al casei sale, „care era îngrijitorul tuturor averilor lui” (Gen. 24:2). Din calitatea solului trimis în căutarea unei neveste potrivite pentru fiul său ne dăm seama de importanţa acordată de Avraam acestei probleme.

Prietenul meu a oftat şi mi‑a spus: „Da, dar acest rob a avut şi el nevoie de un semn din partea Domnului …”

I‑am răspuns: „Cred că şi aici citim în text mai mult decât vrea el să ne spună. Eu nu cred că a fost ceva supranatural… cel puţin nu aşa de supranatural cum am ajuns să credem unii dintre noi. Gândeşte‑te bine, omul trimis de Avraam era un om chibzuit şi foarte bun administrator. El ştia ce multă avere va moşteni Isaac şi de câtă hărnicie va trebui să dea dovadă noua lui soţie. Robul a gândit ca un… rob. Logica lui este una administrativă: „Doamne, fă ca fata căreia îi voi zice: «Pleacă‑ţi vadra, te rog, ca să beau» şi care va răspunde: «Bea, şi am să dau de băut şi cămilelor tale», să fie aceea pe care ai rânduit‑o Tu pentru robul tău Isaac!”

Probabil că dacă Avraam ar fi trimis ca sol un poet, ar fi cerut un altfel de semn: „Fata care îmi va răspunde cu o poezie” sau dacă ar fi trimis ca sol un cântăreţ, semnul cerut ar fi fost: „Fata pe care o voi auzi cântând azi aici la fântână”. Dacă solul n‑ar fi avut prea multă minte, probabil că el ar fi spus: „Doamne, scoate‑mi‑o în cale pe cea mai frumoasă, pe cea cu silueta cea mai plăcută, pe cea care are gropiţe în obraji şi o şuviţă de păr pe frunte, căzând peste năsucul ei cârn …” Un altfel de rob ar fi cerut … altceva … Robul trimis de Avraam a cerut însă o fată harnică, pentru că aceasta era valoarea maximă pe care o preţuia el, ca administrator, într‑o viitoare gospodină din casa lui Isaac. Supranaturalul s‑a grefat atunci pe această foarte normală şi obişnuită preocupare a robului cu averea căreia îi era administrator. Eu cred că voi, băieţii, trebuie să dovediţi aceleaşi preocupări ca Avraam pentru găsirea unei soţii potrivite.

În primul rând, ar trebui să vă daţi seama că o astfel de soţie trebuie „găsită”, adică este nevoie de o preocupare specifică pentru rezolvarea acestei probleme. În al doilea rând, cred că trebuie să‑i acordaţi o prioritate majoră care să se vadă din resursele pe care i le alocaţi. Gândeşte‑te că toată gospodăria lui Avraam a avut de suferit din cauza absenţei principalului ei administrator. Este o vreme când toate celelalte preocupări ale voastre trebuie

Real Love

Song of Solomon 8:6-7

Five characteristics of love are described in these two verses:

Omnipotent power: Love is „strong as death.” Death is so strong that none can escape its grip. (Heb 9:27 „And as it is appointed unto men once to die, but after this the judgment”). Love is such a strong motivator that it moves men to die for those they love. Even animals willingly face death to protect their offspring. Christian martyrs, because of their love for Jesus, „loved not their lives unto the death” (Revelation 12:11). God’s love for sinners is „strong as death” (John 3:16 „For God so loved the world, that he gave his only begotten Son, that whosoever believeth in him should not perish, but have everlasting life,” I Corinthians 15:3 „Christ died for our sins”).

Preserving power: Love produces jealousy which is „as cruel as the grave.” Love will not permit a

Song of Solomon 8:6-7

INTRODUCTION

A. 	A Brit observed to his American friend, "The increasing divorce rake is rapidly making America the 
	land of the free." 
	1. 	The American admitted, 'Yes, but remember the marriage rate demonstrates that America is still 
		the home of the brave."
	2. 	We chuckle because we're mostly married and our marriage is not perfect.
		a. 	Each one of us has had struggles and trials in our marriage, and there have been times that it 
			hasn't been easy being married.
		b. 	I dare say that if we surveyed this congregation, we would all admit that there have been 
			times it would have been easier to throw up our hands and just quit.

B. 	But, there was something that would not allow us to give up.
	1. 	In the Song of Solomon, the Beloved writes of the love which would not

E bine singur. Totuși …

Posted on 11 ianuarie, 2011 by ambasadorul

1 Corinteni 7:1-11

Apostolul Pavel pledează pentru starea celibatară. Este opinia și sfatul apostolului, nu este poruncă. El crede că-i mai bine să rămâi singur. Regula generală rămâne: “nu este bine ca omul să fie singur”. Starea de singurătate nu-i nici “subspirituală” nici “supraspirituală”. Este doar o altă stare normală dacă o accepți ca fiind voia lui Dumnezeu pentru tine.

Dar, apostolul Pavel introduce căsătoria cu un “totuși”.

Căsătoria este o cetate ce te protejează de curvie. Unul din scopurile căsătoriei este evitarea curviei. Dacă hormonii te chinuie și nu ai liniște și simți că nu te mai poți înfrâna, este mult mai bine să te căsătorești. Aleargă cât mai repede în această cetate: căsnicia!

Căsătoria este o cetate ce te protejează de adulter. Celibatul nu trebuie practicat în căsătorie. Abstinența în acest domeniu intim este valabil doar la celibatari.

Actul intim în căsătorie este o unealtă cu care îți zidești căminul, nu o jucărie pentru care te cerți sau un mijloc de pedeapsă sau santaj sentimental. Neîmplinirea datoriei față de partenerul tău este un fel de a-l invita pe Satan să aducă ispită și păcat în căminul vostru.

Sunt trei condiții care fac posibil abstinența de la intimitate în căsătorie:

1. prin bună învoială
2. hotărârea unui timp pentru acestă perioadă
3. pentru rugăciune și post.

Iată un paragraf din vestita carte “Viața intimă în căsnicia creștină” scrisă de soții dr. Ed & Gaye Wheat.

Piedici în calea intimității.

1. Obiceiul de a critica. Multe cupluri ajung să se critice deschis unul pe altul în speranța îmbunătățirii comportamentului celuilalt și cad în obiceiul unei critici inconștiente – o pisălogeală constantă la scară mică, întrețesută în conversația lor zilnică. Ascultați-vă pe voi înșivă. O înfrânare față de critică și o înlocuire ale acestor cuvinte cu încurajare.
2. Mânie și resentimente refulate. Indiferent cât de mascate sunt vor ucide intimitatea în căsnicie. Plictiseala mariajului este deseori masca sub care se ascund sentimente amare.
3. Falimentul de a comunica. Comunicarea necesită o dragoste care ascultă dar și o disponibilitate de a fi vulnerabil.
4. Prea mult televizor. Televizorul încurajează pasivitatea. Nu mai ai energia necesară pentru a dezvolta o relație intimă. Aceasta se poate transforma într-o hipnoză, încât să nu-ți mai dai seama cât de mult timp aloci televizorului. Deci trebuie să cântărim și să hotărâm ce priorități dorim să păstrăm: o viață petrecută pasiv cu ochii pironiți în ecran sau o relație intimă cu partenerul de căsătorie.

 

Un ajutor potrivit

Geneza 2
Introducerea: Cine poate fi un ajutor potrivit pentru un barbat? Intrebarea se pare curioasa, dar este justificata.

1. Un ajutor potrivit pentru cine?
Fiecare dintre noi avem „personalitati multiple” inauntrul nostru. Le „adunam” de-a lungul vietii fiind pe rand copil, adolescent, tanar si om in toata firea. Nicuna dintre ele nu „moare”, nu dispare. Din cand in cand, una dintre ele iese la suprafata si-l surprinde pe partenerul nsotru de viata.

De exemplu, sotul poate fi „copilaros” in momentele lui de „alintare”. Tot el se poate dovedi „aventuros” ca un adolescent cateodata.

Aceasta realitate complica foarte mult situatia sotiei. Pentru ca el insusi este cand copil, cand adolescent, cand om in toata firea, barbatul cauta in sotia lui din cand in cand o „mama., o „iubita”, o partenera sau chiar … o fica. Cand Dumnezeu i-a dat lui Adam un ajutor potricit, el i-a dat Evei o personalitate foarte eleastica, foarte mobila si foarte intuiitiva. Sotia trebuie sa-si dea seama „dintr-o privire, in ce ipostaza se afla sotul ei si sa se comporte ca atare.

2. Un ajutor potrivit pentru ce?
Exista oare delimitari clare in domeniile in care femeia ii este un ajutor sotului? Unii barbati cred ca sotia are voie sa intre doar in anumite sectoare ale trairii si activitatii lui. Dumnezeu a spus insa „un ajutor potrivit”, punct. Sotia este un ajutor potrivit pentru absolut topate preocuparile si pasiunile sotului ei. Dumnezeu a facut-o pe femeie sa fie „altfel” decat barbatul, pentru a-l putea complecta in toate lucrurile.