Luca 7:36-50
Avem în față trei personaje distincte: Fariseul, femeia păcătoasă și Isus Christos. Fariseul L-a invitat pe Isus ca să vadă cine este, dar a aflat „ce face” musafirul lui. De fapt, fariseul a aflat mai multe decât era gata să afle.
◦ A aflat despre Isus că este cu adevărat un profet
El a văzut dincolo de aparențele ospitalității la lipsa de respect. Isus a văzut, dar fariseul era orb.
◦ A aflat despre femeie că este mai puțin păcătoasă ca și el
Ea era vinovată de păcate de comitere. El, era vinovat de păcate de omitere. Tot ce n-a făcut el, a făcut ea, și le-a făcut mult mai bine.
Atitudinea ei față de Isus a fost mult mai corectă
◦ A aflat despre Isus că poate ierta păcatele
Fariseul a văzut trecutul femeii. Isus i-a văzut viitorul („Du-te în pace”). N-a fost însă gata să aibă o asemenea relație cu El.
O relație superficială de aparent respect față de Isus te lasă așa cum ești. O relație de credință, îți oferă iertarea și schimbarea eternă. În mulțimea aceea de oameni, doar femeia a avut ceva de câștigat, ceva ce nu se poate dobândi cu bani, doar cu pocăință, lacrimi și iubire. Exemplul acestei femei i-a împins spre salvare pe milioane de oameni care au citit Evanghelia.
Întâmplarea poate fi și imaginea unei adunări creștine în care majoritatea au venit din curiozitate și pleacă fără nici un câștig personal. Numai cei care au nevoie de Christos pot spera în harul și ajutorul Lui. Cei care au venit “în oace”, pleacă neatinși. Cei veniți cu o criză lăuntrică (trudiți și împovărați, vor auzi glasul acelui “Du-te în pace “.